Aberatii speciale

Tinuta perfecta la -5 grade

Saptamana asta a inceput sa fie destul de calduroasa. Calduroasa bine, avand in vedere ca saptamana trecuta ne-am alintat cu minusuri peste 10 grade si migrand foarte vesele spre 20 grade.

Cand gerul este mare iar patinuarul de pe strada este asemenea, toti ne uitam spre cer asteptand nerabdatori zapada, care numa, nu mai conteneste sa apara. Pe o astfel de vreme, pijamaua este primul strat de imbracaminte abordat, peste care se mai arunca macar inca 2 straturi de haine, apoi un fes de lana, 5 perechi de sosete, 2 de manusi si un fular care sa acopere pana si ochii – daca se poate.

In aceasta dimineata, la meteo se zvonea ca vin caldurile. Am vazut oamenii tot la fel de infofoliti, asadar, nu stiu daca ei chiar au crezut. Este totusi sfarsitul lui ianuarie, asadar, frigul este unul dintre factorii care o sa te prinda putin de fund, daca prinde ocazia.

Asteptam autobusul, cand o domnita pe la 19 ani, vine fungind sa-l prinda. Ce n-a calculat ea, era ca fuge printr-o intersectie, dar din fericire, ambele autobuse au avut frana buna si au oprit la timp pentru ca gazela sa zburde. Ma uitam la parul ei roscat, lung si drept, putin slinos la radacini, pentru ca-si tot baga mana in el sa-l pleosteasca pe cap. Ei pisi, cat ai stat dimineata sa-l intinzi? O gentuta frumoasa, caprioara chic foc, dar cu blugii rupti la -3 grade cand eu ma bucuram de caldura izmenelor pe sub blugii facuti tabla – nu stiu ce sa zic. In autobus a nimenit cumva in raza mea vizuala. Se dichisea, isi daduse jos paltonul, caciula si fularul ca sa nu transpire, si-a scos ochelarii din poseta, tinuti intr-un toc chic. Ma asteptam sa scoata si-o carte si sa ne dea clasa la toti. A scos tableta si a inceput sa citeasca ceva foarte interesant.

In spatele ei, cateva statii mai tarziu, urca o alta caprioara. Blugii boyfriend cu aerisire la genunchi sunt o moda la minus multe grade. Acum la ce a asortat blugii aceia, eu nu mi-am dat seama, dar blana aia din animal print asortata la esarfa roz, m-a facut sa-mi abtin cu greu un hohot de ras si sa imi para rau ca nu prea mai tinea baterie astfel incat sa-i fac o poza.

Cobor grabita din autobus, realizand ca de data asta pensionari erau prea putini in autobusul pensiei. Cobor cu gandul la blugi rupti cand aproape ma urc peste o duduie. Duduie asa – ca mine, in tenesi cu ciorapi lycra subtiri si un paltonas. Nu stiu ce fel de fusta avea, dar paltonasul era scurt. Iar fusta nu se vedea.

Cred ca sunt eu batrana, sau imi place sa ma simt ca un ursulet la -5 grade. Sau oamenii astia sunt caliti. DAr vazandu-le pe ele, m-am scuturat bine de frig si m-am mutat la munca langa calorifer cu cafeaua aburinda in mana. Poate, poate asa imi trece.