Te iubesc, ca pe ziua de luni (76)

Știi cum e luni dimineața când mă trezesc eu?

ÎNTUNERIC.

Asta nu mă oprește nicio secundă să mă târăsc din pat până la filtrul de cafea și să pun cafeaua la făcut. Apoi încet, merg spre baie unde știu că o să înjur printre dinți lumina din baie.

Nu îmi plac toate diminețile, dar apoi îmi dau seama că este doar încă o zi de luni, încă un început și n-am motive să nu zâmbesc. Tâmp. Mult și tâmp. Cafeaua e mai delicioasă privind vecinii care fug deja grăbiți spre muncă. Oamenii în trafic. Cafeaua e mult mai bună în aburii dimineții. Fără țigară lângă ea astăzi. E un nou început. O zi de luni fără țigară dimineața.

Schimbarea începe din dorința de a face ceva. Astăzi, renunț la țigara de la cafea. Poate și la cea de la prânz. Poate nu am să simt nevoia să o fumez nici pe cea de după muncă.

Astăzi am să caut soarele și am să zâmbesc. Am să enervez puțin lumea cu cana mea preferată din fiecare luni. Am să îi rog să zâmbească și să iubească ziua de luni.

Eu te iubesc, zi de luni, pentru că îmi dai motive să zâmbesc de fiecare dată când te întâlnesc.

One thought to “Te iubesc, ca pe ziua de luni (76)”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.