voluntariat

Frustrarea voluntarilor

De aproape un an de zile am inceput sa ma consum dar in acelasi timp sa ma si documentez. Am vazut aparand coordonatori de voluntari si hr specialist ca ciupercile dupa ploaie. Astia au aparut mai repede decat social media specialistii. Personal nu ma deranjeaza aparitia lor ma deranjeaza ca observ o lipsa de profesionalism enorma. Eu, care am invatat din mers cu ce se mananca si niciodata inaintea unui proiect nu ma simteam pregatita sa-l duc pana la capat. Am tras si am furat meserie de la altii timp de 4 ani, dar nici acum nu ma simt pregatita pentru anumite proiecte.

Este mai greu decat se crede sa te ocupi de voluntari, pentru ca tu, ca si coordonator esti la mijloc. Esti comunicarea dintre staff si voluntari. Pe langa asta trebuie sa raspunzi si in acelasi timp sa ignori lipsa comunicarii din staff. Trebuie sa faci fiecare voluntar sa se simta special, mai mult de atat, trebuie sa ai grija ca fiecare voluntar la final sa fie multumit de ceea ce s-a intamplat.

Cei trei ani si opt luni in care m-am ocupat de voluntari multi prin proiecte mi-au adus o multime de prieteni. Deasemenea am cunoscut tot felul de oameni care m-au enervat si care m-au facut sa rad. Am incercat la final sa ramanem prieteni chiar daca pe parcurs ni se parea ca o sa ne spargem capul din cauza unei lipse de comunicari. Da. Asta este secertul: comunicarea. Este adevarat pe de alta p arte, este foarte greu sa ramai comunicativ cand tot stresul cade pe tine. Ramane la mijloc iar telefonul pare sa bubuie in fiecare secunda. Asta este. Nimic nu pare sa mai ramana sub control. Panica si agitatia nu sunt neaparat cele mai bune idei in astfel de momente, dar uneori te apuca disperarea si iti vine sa urlii ca lupul la luna plina.

Un mic lucru ma deranjeaza. Dupa atatia ani, dupa atatia oameni cunoscuti, voluntarii vin si mi se plang de anumiti coordonatori de voluntari. Se plang ca nu au primit atentie, ca s-a vorbit urat cu ei, ca nu au primit minimul de respect, ca nu au fost ascultati. Se plang de o multime de lucruri. Raman de cele mai multe ori socata. Am fost in situatia coordonatorului si stiu ca este greu sa multumesti pe toata lumea, dar oare cand nimeni nu este multumit de tine, problema nu este in alta parte?

Cautam solutii, cautam sa fie totul bine, dar in momentul in care la final se trage linia iar voluntarul este nemultumit, tu ai luat banii si stai pe o terasa si te distrezi, iar voluntarul a avut cele mai dezamagitoare 10 zile din viata lui. Acela cred ca este momentul in care solutiile trebuie cautate prin alte parti. Solutiile trebuie sa infloreasca in egoismul tau ca om.

Poate ca intr-un final am sa ma ambitionez si am sa o iau de la capat, daca tot am eu cateva solutii. Cineva trebuie sa explice cateva lucruri pana cand toata lumea le intelege, iar cel mai important dintre ele este :

voluntarul nu este sclavul tau personal la niciun eveniment/proiect/festival