Peripeţii cu troleul

Cred că fiecare a mers la un moment dat cu troleul  , aşa că mă astept  să  mi se zică : da mă ai dreptate aşa e….

Deşi sunt nevoită zilnic să iau troleul de minim 2 ori urăsc chestia asta şi aş vrea să mă pot teleporta :)) De ce urăsc aşa de mult mersul cu troleul….hmmm….păi să vedem….  În primul rând pentru că mă face să mă simţ ca în filmele horror în care oamenii sunt posedaţi de spirite malefice. Prima imagine pe care o observi  când te urci în troleu e aglomeraţia şi numărul mare de persoane în etate . Femeile în vârstă îşi fac drum prin mulţime să ajungă să “cucerească” un loc , spun “cucerească pentru că ar fi în stare să meargă până în pânzele albe pentru a-l obţine . Astfel de persoane fac să mi se ridice părul pe mine de frică pentru că mă duce cu gândul la  bătrânică aia din filmul “Legion” care şi acum mă înspăimânta . În scopul cuceririi locului persoanele apelează la injurii ,smuciri sau în cel mai rău caz folosesc geanta  ce o au în dotare (n-am fost “norocoasa”:))). Bărbaţii în vârstă , care bănuiesc din lipsa  faptului că nu mai au parte de ce aveau în tinereţe , se apucă de anumite părţi ale corpului aparţinând de obicei domnişoarelor cu scuza  că nu au de ce să se ţină şi sunt in căutarea de aş găsi echilibrul….

Dacă iarnă e cum e , vara e drastic o data urcat în troleu te izbeşte un val de “parfumuri” care îţi fac atâta bine la ficat cât ar face câţiva litrii de “apă de Zalău” băuţi în vreo 2 zile:)).

În fiecare zi când trec prin toate astea realizez că toţi banii aruncaţi vara prin diferite locuri ale ţării m-ar fi scăpat cu siguranţă de astfel de situaţii.

Dilema…

In fiecare zi am aceeasi rutina : trezit, imbracat, plecat si incercat sa gasesc transport spre facultate , etc.

Uite ce patesc intr-o seara : asteptam infrigurata printre numeroasele persoane sa prin o ocazie spre Turda ,cand in fata mea opreste un Audi A6….deschide geamul si intreb:Turda?…tipul imi raspunde: da se poate si acolo. Bun, ma urc si in spate dau sa urce inca 3 persoane la care tipul zice :doar o persoana !(cred ca m-au injurat persoanele alea de mama focului).

Auzind vorbele tipului mi se pune un nod in gat si incep sa-mi treaca tot felul de ganduri prin cap care ma infiorau. Infundata in scaunul din fata priveam pe geam in speranta ca nimic rau nu o sa se intample si incepe tipul o conversatie cu mine. Incetul cu incetul ma relaxez si eu pentru ca vad ca nu am motiv de panica si uite ca ajung in centrul orasului si tipul ma intreaba in ce parte sa ma duca. Ii explic si ma lasa la locul cerut, fara nici macar sa fac gestul de a-mi lua portofelul(uitasem ca trebuie sa-i platesc) imi zice : stai linistita ca nu-mi trebuie!

Ma intreaba la ce ora trebuie sa fiu a doua zi la facultate. Ii zic si imi zice ca o sa ma duca el, a doua zi m-a dus la scoala, m-a adus de la scoala si asa toata saptamana. Am aflat ca tipul este casatorit de vreo 2 ani (traiasca facebook) si am sesizat ca nu purta verigheta.

Acum eu ma tot intreb ce vroia?  Dat fiind faptul, ca numa vreo saptamana a facut asta, si apoi l-am pierdut. Poate se plictisea. Nu avea ce face cu combustibilul…

In sfarsit scriu

In sfarsit dupa cateva luni in care tot asteptam sa pot scrie si eu undeva ganduri,probleme existentiale sau ma rog ce o fi apare un cadou intarziat de la Moshu’! Moshu’ nu e nimeni altcineva decat Gaza mea:D Hmm…desi nu era promisiunea ei uite ca a facut ea pasul asta fara ca sa ii cer eu….thank you :*….

Avand in vedere ca mai sunt 6 ore pana cand incepem  un an nou doresc tuturor un an cat mai plin de bunatati….eu….o sa ma bucur in continuare de “nasterea” mea virtuala!