The one and only !

Am spus eu ca vreau sa testez totul in lumea asta, iar campania de la Oriflame mi s-a parut potrivita pentru ceea ce vreau eu sa fac.

Produsele au venit la timp si am inceput sa jonglez cu ele. E drept cele care m-au cucerit au fost ojele si rimmelul. Cred ca pentru o multa perioada de timp am sa raman fan al rimmelului de la Oriflame. Mi se pare ca ofera tot ce mi-am dorit eu de la un rimel. Alungeste, da volum, nu e greoi, e perfect. Am incercat in ultimul an multe rimmeluri dar Oriflame m-a surprins placut.

Before/After
DSCN6487
DSCN6492
DSCN6485

Fondul de ten, batonul corector si pudra m-au facut sa-mi pierd cam 10 minute in plus la machiaj (avand in vedere cele doua maini stangi ale mele cand vine vorba de machiaj), dar rezultatul final nu a fost chiar ingrozitor. La a 3-a incercare am reusit sa nu mai arat ca un clovn batut, dar am ramas totusi doar la fond de ten care miroase chiar bine si are o textura frumoasa.

DSCN6478
DSCN6475

Fardul de pleoape este foarte dragut. Nu am facut poze pentru ca nu mi-au placut desenele care mi-au iesit dar textura lui e foarte frumoasa. Daca as scapa de obiceiul de a ma freca la ochi si a-l intinde pe toata fata ar fi mai mult decat superb.

Ojele m-au cucerit, chiar daca nu sunt fana a rozului culoarea pe unghii mi s-a potrivit (chiar daca mi-am luat misto-uri de la lucru pentru ca s-a potrivit cu proiectul pe care se lucreaza). Am jonglat si la desene si picturi, doar ca nu am facut nimic interesant ce merita pozat. Dezavantajul ojelor este ca nu tin mult pe unghii, eu dupa 2 zile deja aveam partea de jos a lor ciobita (poate si din cauza faptului ca tastez toata ziua).

DSCN6467
DSCN6472
DSCN6470

Luciurile sincer nu le-am testat. Eu nu prea pun chestii pe buzele mele, m-am dezobisnuit cand baiatul mi s-a plans ca nu-i place gustul de sapun al lor. Culorile sunt apetisante ce e drept 🙂

Da. Oriflame a primit tot respectul meu la capitolul produse, m-a convins sa imi schimb preferintele si sa nu mai ii judec ca fiind niste fite MLM-iste. Felicitari dragilor, ma faceti cu un putin mic sa ma simt ca fiind : The one!

La campanii, si produse asemanatoare va doresc! Cat mai multe si mai dese!

Noaptea devoratorilor de kitch

Anul trecut am asteptat cu foarte mult interes noaptea devoratorilor de publicitate. Am ramas usor dezamagita cand evenimentul nu a avut loc. Am sperat pana in luna decembrie ca se va schimba ceva, ca macar intre doua concerte cu Hrusca am sa cateva ore de spoturi publicitare pe care poate mi-este greu sa le gasesc pe youtube. Am vazut prin martie ca in luna mai apare (sub organizarea Diesel), evenimentul mult asteptat de mine. Mi-am luat bilete, mi-am luat prietenii, m-am incarcat cu cafea si alte lucruri de acest gen si m-am pornit alene spre Casa de cultura a studentilor.

Am ajuns la locatia evenimentului si am ramas fara cuvinte. Locul urla a Goran Bregovici, durerea mea de cap incepea sa semene cu o migrena ingrozitoare. Lounge-ul casei de cultura arata ca o terasa usor fitoasa din care urla muzica. Canapelute si masute, scaunele si un barulet cu preturi relativ rezonabile. De rontait popcorn sau nimic. Toata lumea la 4 ace, echipara ca la un eveniment Diesel. Cred ca eu uitasem ca ma duc la Noaptea Devoratorilor de Publicitate si acela a fost motivul pentru care eram in tricou si blugi. Hostesse pe toculete si fustite m-au facut sa am o mica gretica (cred ca de la tona de parfum pe care o parte le purtau), asa ca m-am dus sa-mi gasesc locul in sala si sa astept ca medicamentul pentru durerea de cap sa isi faca efectul.

Cele 4 calupuri au fost mai mult decat plictisitoare. Nu am vazut nicio productie de spot-uri a lui 2013. Am vazut cred maxim 7 reclame bune din 2012 si in rest unele la care am adormit sau unele pe care le stiam de la editia precedenta. Reclame care se repetau de la un calup la altul si sonor/imagine care se blocau din cand in cand. Cred totusi ca organizatorii nu au nicio vina pentru subtitrarile albe pe fundal alb al anumitor reclame.

Pe la 3:30 s-a terminat si kitch-ul. Muzica urlatoare de la pauze si fumul de tigara din casa de cultura m-a facut sa duc dorul wii-urilor si cafelei de la editia precedenta.Am auzit editia preceenta oameni nemultumiti de “nu mai e cum a fost”. Inteleg ca poate nu se mai fac atatea spot-uri publicitare ca inainte