Dragostea adevarata de papuci

Cred cu tarie ca pasiunea femeilor pentru tonele de papuci pe care le au insiruite prin toata casa are ceva cu faptul ca Carrie Bradshaw , personajul principal din Sex and the City are o colectie impresionanta de papuci. Se stie de cand e lumea ca mersul la cumparaturi cu o femeie este cel mai teribil lucru pe care un barbat poate sa-l faca. Acesta este unul din motivele pentru care, magazinele au in centrul lor o canaea e care barbatii stau linistiti asteata, spun pe sub buze “iti sta bine draga” si isi continua linistit jocul de pe telefon sau orice mai face.

Procedeul de alegere al unor papuci este mult mai groaznic decat cel al unor haine, pentru ca astia trebuie sa tina cel tin 2 sezoane, de preferabil sa nu lase rani, sa fie foarte comozi, sa se asorteze cu 70% din hainele din dulap, sa faca pe toata lumea invidioasa, etc etc. Pantrofii deasemenea trebuie sa faca piciorl sexy, sa scoata fundul in evidenta si o multime de detalii pur geometrice pe care o femeie le calculeaza in momentul in care isi ia mutra interesanta si se uita usor incruntata la perechea de papuci pe care o tine in mana.

Problema mea in fiecare primavara este gasirea papucilor de primavara-toamna perfecti. Trebuie sa nu fie adidasi dar sa aiba o tenta sport, sa fie sport dar sa fie eleganti, sa fie josi (ca tocuri am destule), sa fie perfecti, sa nu ma roada, sa faca minuni picioarelor mele. E o adevarata provocare sa gasesc ce-mi doresc si de cand Clujeana face numa pentru export, nu mai am nicio speranta. Anul trecut am avut 4 perechi de papuci cu un calapod atat de nasol incat i-am rupt pe absolut toti – cu multe pareri de rau si dezamagiri.

Am gasit totusi la Zorile Store o pereche de papuci dragtei chiar daca nu sunt fanul flip-flop-urilor pentru ca mi se par cei mai urati papuci din lume, dar din categoria : urati cu spume ! Am totusi nevoie de o pereche de papuci de modelul ala pentru ca tot ce am eu are cel putin un toc de 9cm. Motivul pentru care nu am ales ceva mai simplu e ca design-ul elegant da o consistenta frumoasa piciorului mai ales cand nu te incalti de la copii (in plus, am un tatuaj de ascuns).

* mai multe detalii despre aceasta pereche aici

In final, va las cu o melodie draga mie – despre papuci si iubire !

Ma vand ieftin : cer voturi, nu nemurire !

Nu stiu daca a mai fost atata zarva in legatura cu premiile blogosferei romanesti aka RoBlogFest ca acest an. Vreau sa fac o introducere inainte ūüôā

Personal nu am urmarit niciodata evolutia acestui fenomen festival. Personal nu stiam pana acest an care sunt criteriile, mi se parea ceva mult mai organizat. Cu parere de rau spun ca mi se are ceva aranjat mai rau ca Eurovisionu de la noi. E de felicitat faptul ca anul acesta au bagat si blog de Fashion, cu toate ca mie mi se pare o mica diferenta intre blogul de Fashion si cel de Beauty, dar asta doar exertii in domeniu o pot confirma sau nu. Cred cu tarie ca ar trebui sa fie o categorie de “new entry” , pentru blogurile nu mai vechi de 2 ani care au reusit sa se faca vizibile de la ultima editie.

Anul acesta am observat ca se troleaza la greu. Nu cred ca se astepta cineva. Sunt sigura ca nimeni nu va tria marea de blogri inscrise inainte de votare si va ramane invalmaseala care este acum, cu prea utine bloguri care se incadreaza la categoriile la care sunt propuse.

Drept urmare, doamnelor si domnilor *tobe* CLEO este propusa la ABSOLUT toate categoriile. Ceea ce este trist din o multime de puncte de vedere, in special unele morale (dar cine sunt eu sa vorbesc de moralitate?). Nu vreau sa spun faptul ca ma deranjeaza acest lucru, ma amuza ca cineva a facut cateva troll-uri ca la carte. Felicitari, multumesc, nu ma asteptam nicio secunda, sa-mi lasi un mail care ai fost sa-ti maresc rank-u pe blog! Sau sa te rasplatesc cumva. Vedem !

Daca dupa centralizarea propunerilor etc, voi mai ramane la vreo categorie, oate am sa fac o mica miscare sa vedem, cat de mult pot trola la acest nivel, dat fiind faptul ca stim toti ce  imi poate capul, si nu numai !

Sloganul meu e deja ales : MA VAND IEFTIN : CER VOTURI, NU NEMURIRE! ; probabil voi pregati cateva lozinci, poze, etc. Cine stie, poate-mi da cineva un piscot care vibreaza (if you know what i mean) 

 

Personalitati de internet

Cand am inceput sa descoperim biti de internet si toate adresele de mail, posibiltatea de a ne face  multime de prieteni in toate orasele, de a tine legatura mult mai repede decat plimbarea scrisorilor prin tara. Multi dinre noi eram copii prosti pe vremea aceea, incercam sa iesim in evidenta cu tot mai multe combinatii ciudate de adrese de mail, sa contina anul nasterii, varsta, numele, mascota preferata si asa mai departe.

O mare parte dintre noi pe la jumatatea liceului ne-am facut o adresa de e-mail menita doar pentru profesori, pentru job, pentru lucruri relativ profesionale cu care aveam acces – sau nu – in acea perioada.

Acum avem toti cel putin 2 adrese de mail :

  • una veche pe care sunt o multime de abonari si prieteni cu care tinem rar legatura
  • una noua pe care schimbam mailuri si evitam umplerea ei de spam

Unii mai paranoici mai au o adresa fake pentru a agata pe net, pentru a avea cumva o dubla viata, pentru a putea ascunde sau evidentia anumite lucruri. Multi dintre noi avem cel putin un cont pe anumite site-uri, unii mai slabi de inima isi agata iubita folosindu-se de conturi fake, doar sa vada daca ea ar putea sa insele.

Cati dintre noi avem o singura adresa de mail? Cati dintre noi avem un singur cont ? Cati dintre noi nu suntem paranoici ?

cimitir al mortii mele …

Eu sunt destul de morbida. Uneori chiar foarte morbida ajungand in niste discutii care nu creeaza cea mai frumoasa imagine in fata ochilor. Am placerea morbida de a ma plimba prin cimitir si a admira totul de parca ar fi un muzeu aparut peste noapte. Stiu ca nu ma va manca nimic, iar povestile despre stafii de prin cimitire ma lasa rece. La cata paranoia poti avea, o pisica ce se plimba printre morminte facand zgmot e destul sa-ti dea filme cat sa-ti ajunga o viata. Cei care pazesc astfel de locuri sigur au povesti incredibile despre pusti pe care-i apuca grandomania, curajul si paranoia dupa apusul soarelui in cimitir.

In una din primele mele vizite indelungate la Bucuresti, am mers cu un prieten prin Bellu, deoarece eu vroiam. Ma documentasem bine inainte stiind anul in care s-a construit, de ce, care sunt oamenii importanti, etc. Pentru ca aveam chef de plimbare am lungit mult timp drumul printre morminte uitandu-ne la avocati care au murit cu prea mult timp in urma, familii intregi in aceeasi groapa, cripte facute superb ca si scultura, mesajele inscriptionate pe multe dintre ele.

Aveam niste poze superbe din cimitirul din manastur. Din pacate nu am gasit decat una, cu un text. Al doilea text nu l-am gasit. E destul de ciudat sa faci poze in cimitir mai ales cand e atat de multa lume, cum e de luminatie, dar mie atmosfera din ziua aia imi place la nebunie. Intr-un fel foarte sadic , cimitirul e viu.

Aveam o poza epica, o sa o gasesc eu si o sa o uploadez. Acum cativa ani, de luminatie, eram in cimitirul central admirand sculpturile de pe pietrele funerare. A fost un soc sa descopar ca pisica aia sculptata super realist – era vie! Logic ca era un cotoi alb pe o piatra funerara alba, altfel inima mea n-ar fi putut sa se opreasca pentru cateva secunde.

Draga rectore al UBB

Draga Ioan Aurel Pop,

 Aceste randuri sunt pline de scepticism pentru ca atunci cand vezi cat se minte si se fura in invatamant, devii atat de sceptic incat suflii si in apa de la robinet inainte sa o bei. In universitatea noastra sunt atat de multe probleme si gauri incat nu ai dumneata destui ani si nervi pentru a sta la rectorat sa le rezolvi. Eu momentan ca student nu am incredere in tine, imi pari o persoana tare dubioasa, dar in adancul sufletului meu sper ca in urmatorii doi ani sa imi schimbi parerea si daca puterea pe care o detii iti va face pofta sa furi, sa nu fi lacom si sa furi cu grija, pentru ca noi studentii mirosim asta si un  scandal in UBB ar fi chiar jenant.

Ma simt ca intr-un an electoral cand noul presedinte promite ca va schimba rotile mecanismulu pe care-l detine punand anvelope de iarna ca sa nu mai derapeze. Multe partide mai tarziu, senatori si guvernanti, am realizat ca nimeni nu vrea sa schimbe nimic deoarece sistemul e facut sa nu se vada cine fura. Se mosteneste asta pentru ca fiecare vrea sa ajunga in punctul in care va putea fura linistit de la altii asa cum altii au furat de la el – sper sa nu fie cazul.

Vreau doar sa-ti spun ca nu ai cum sa suplinesti locurile in camine. In caminele noastre (hasdeu + economica) se sta deja in disconfort in multe din ele. Camerele sunt mici, sunt 5 persoane in majoritatea camerelor Рteoretic, dar de fapt aia 5 sunt de fapt 7. Dulapurile sunt mici, camerele sunt inghesuite iar primavara spre vara e o adevarata provocare sa traiesti in ele. Cat despre studentii care  raman vara in unul din cele 2-3 camine deschise, numai ei stiu cum rezista in cuptoarele alea.

In discomfortul care exista acum in camine, cum te gandeai tu sa suplinesti locurile? Mai pui un pat? Dorm doi intr-un pat? Pui saltele pe hol? CUM?

Universitatea la carma careia tocmai te-ai pus are cateva zeci de mii de studenti. Procentajul studentilor care traiesc la “mama acasa” este mic chiar daca nu pare, iar caminele pe care universitatea le detine nu pot sa fie acoperisul a mai multor elevi decat sunt deja cazati in camine.

Astept mai putine promisiuni si multe fapte, pentru ca de vorbe ne e plin podul, iar promisiunile neimplinite vor rascoli multe suflete, in special al dumneavoastra. Sper sa va ocupati pentru ca noua lege a invatamantului si sistemul Bologna sa fie indeplinite cum trebuie, deoarece multe facultati inca le reneaga si traiesc dupa aceleasi reguli comuniste.

Nu uitati domnule rector ca ati fost si dumeavoastra elev, si v-ati lovit de toata birocratia asta. Este chiar pacat ca atatia ani mai tarziu nu s-a schimbat nimic chiar daca din exterior pare ca s-a schimbat ceva.

Dragul nostru rector, sper sa va tineti promisiunile si sa ne iubiti asa cum ne dati deja impresia ca o faceti, pentru ca altfel sunteti doar un alt om care a amagit mii de oameni.

cu drag, un student al universtitatii !