Te iubesc, ca pe ziua de luni (99)

Usa scarii a inceput de dimineata sa se tranteasca. Copii imbracati frumos cu buchete de flori iesind din scara, unii mai timizi, altii veseli, unii speriati de prima zi. Prima lor zi de scoala, urmeaza pentru multi 12 ani, altii deja au facut o parte din ei. Unii se vor opri dupa cativa, altii doar dupa vreo 15-17 sau poate chiar 20 de ani de scoala. Unii vor fi cei care spun “mai doriti si cartofi prajiti?”, altii, mai iscusiti vor fi cei care vor spune in cativa ani: “ne pare rau, dar nu mai angajam”, sau poate chiar “invata-ma”.

E surprinzator cate surprize ne rezerva viata, cum o asezam noi la locul ei si cum se aseaza lucrurile de la sine.

Saptamanile scurte, cum e asta pentru mine, cu inceputuri noi pentru multa lume, ma fac sa zambesc si sa imi mai fac o cana de cafea, pentru ca oricum, nu ma grabesc. Cand iubesti ceea ce faci, nu te grabesti, pentru ca iti orientezi timpul perfect pentru prioritatile tale.

Cand iubesti zilele de luni, zambesti tamp le vecini, hranesti pisicile si te joci cu hamsterul care te musca de deget in semn de iubire, chiar daca, i-ai pus iar mancarea preferata pe care a ascuns-o in falci.

Ce frumoase sunt inceputurile!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *