Category Archives: Filme / Festivaluri de film

Multiculturalismul are aroma de usturoi

Este o aluzie, dar una mai mică. Înainte să subliniez aluzia mea pe care multă lume o bănuiește, vreau să subliniez câteva lucruri. Lucruri care îmi stau pe suflet de multă vreme, dar dintr-o lene și o comoditate de care ar trebui să-mi fie rușine, am ales să nu vorbesc. Astăzi, am întâlnit niște oameni frumoși, cu care am povestit multe despre multiculturalism.

Europa, are o grămadă de țări frumoase. Toate sunt, inclusiv a noastră. Doar că noi suntem prea ocupați să aruncăm cu multă ură în ea, în loc să o iubim și să ne bucurăm de ea. În același timp, Europa, acest continent drăguț, cu țări frumoase, face filme. Dar nu așa oricum, face filme care vorbește despre fiecare țară în parte. Filme cu povești, cu istorie, cu tâlc. Filme care îți spun cât de diferiți suntem, dar cât de mult semănăm. Acest clișeu pe care nu vrem să-l acceptăm: faptul că oamenii sunt la fel, diferă doar limba vorbită.

Merg la același cinema de foarte multă vreme, pentru că este singurul care aduce producții europene, producții care nu vor intra în mall-uri. Filme ale oamenilor care au o poveste de spus, iar pentru a putea să înțelegem alte popoare, este important să ascultăm și să vedem povestea lor. Filme independente sau făcute de case de producții mici. Costuri mici, dar capodopere care te fac să zâmbești tâmp la ecran.

Oh, cât de important este, să nu uiți să îi iubești pe oamenii din jurul tău.

Cât de important este să vedem totul pe ecrane, să ne cunoaștem între noi. Să dăm putere și încredere oamenilor care spun povestea fiecărei țări. Care ne spun poveștile din spatele lucrurilor, care ne arată pasiunea filmului în orice limbă străină.

Ne spunem multiculturali, dar mergem doar la filme americane. O prostie! Personal, ungurii fac niște filme bestiale, care povestesc atât de bine toată istoria lor ca țară. Țări sărace precum Iugoslavia, Slovenia, Ucraina, care vorbesc de multe ori despre o sărăcie crâncenă de îți ridică părul pe tine, sunt cele care ne arată ceea ce nu vrem să credem că există. Poveștile oamenilor simpli sunt pe ecrane, în fața noastră, trebuie doar să le vedem.

Multiculturalismul cinematografic este cel mai important lucru care trebuie avut în vedere, atunci când vrei să vezi un film. O să vezi și filme care îți vor displăcea, regizori care nu s-au putut neapărat face înțeleși, dar nu te lăsa bătut. Vezi mesajul din spate. Înțelege alte popoare. Renunță la un pachet de țigări și bucură-te de culturile din jurul tău. Lasă ura deoparte, doar pentru că vorbesc altă limbă, nu înseamnă că sunt diferiți.

Asta înseamnă multiculturalism în cinematograful European: să vezi povești despre oamenii din jurul tău. Să te regăsești în ele și să îi iubești fără să-i cunoști. Să vezi povestea din spate, din spatele granițelor, din spatele ecranului.

Festivalul Filmului European (un like pe Facebook pentru treaba bună, merită!), vorbește în multe orașe despre culturile din continentul nostru dărguț.

De ce are multiculturalismul aromă de usturoi? Pentru că după ce îl guști, nu te poți scăpa de el. Îl iubești pur și simplu!

p.s. ei au o provocare să vorbești în emoticoane despre un film prezent la ei. Eu nu am văzut încă filme la ei, dar am avut inspirație pentru un alt film, aromat, pe care vă las să-l ghiciți, pentru că, și acesta, este despre multiculturalism.

filmul usturoi

De ce nu mananc eu Usturoi

Titlul acestui articol este un clickbait,  deoarece eu iubesc foarte mult usturoiul. Foarte mult. Spre disperarea enorma a LUI, care ar vrea sa nu mai miroasa in casa de parca tocmai ma apar de o invazie Eduard Cullen, sau de parca tocmai ma asigur ca nu ma va mai pupa nimeni, vreodata.

Cand l-am auzit pe Radu, spunand prima oara ca vrea sa faca minuni c-un Usturoi, am zis: ba baete, esti nebun! Dar mi-a placut de el, e drept, mie imi plac oamenii nebuni. Am tot povestit despre unele altele de acest fel. O relatie, o pila, un ajutor, acolo, ceva cat sa conteze, sa mai impingi omul de la spate.

Ce nu fac unii pentru usturoi!

Apare prima proiectie la Cluj, la TIFF. Nebunie mare pe terasa de la Casa Tiff, am reusit, cu greu sa vad 3/4 de film. Spun asta pentru ca jumatate l-am vazut bine, iar cealalata jumatate am vazut doar partea de jos a ecranului. Pot sa marturisesc ca este o experienta foarte frumoasa sa vezi doar picioarele actorilor, si sa traiesti filmul auzind ce se intampla si vazand reactiile publicului.

M-am hotarat ca am sa stau cu ochii pe el, pe Usturoi nu pe Groparu, si sa aduc tot clanul Both sa vada de ce trebuie sa iti placa Usturoi-ul!

A venit si Comedy Cluj, cand am luat tot clanul Both si am mers sa stam pe scari in cinema Florin Piersic si sa savuram un Usturoi ca la carte.

De mentionat ca incep sa-mi placa toate reprezentatiile astea de filme, unde vine echipa. Mai ales echipa asta. Ei vin pe diferite bucati iar publicul are cele mai ciudate intrebari. De fiecare data altele. Sper ca cineva filmeaza macar cu un VGA toate astea, ca mai apoi sa se faca un post-making off, cu intrebari si sali pline, cu povestea completa, pentru o lansare pe DVD mai mare. Spun asta pentru ca niciodata, dar NICIODATA nu exista prea mult USTUROI.

La proiectia a 3-a de la cinema Marasti am realizat ca nu exista destul Usturoi in lume, ca de fiecare data cand vad filmul mai descopar ceva sa-mi placa. De fiecare data il felicit mai mult pentru ambitia sa si sper ca la tot cativa ani, sa aiba o idee nastrusnica de genul asta.

Radu, este astfel, regele Usturoi, si demonstreaza prin tot ceea ce a facut, ca daca ai ambitie si prieteni care te bat la cap, si o nevasta care te sacaie si te sustine, poti sa faci orice vrei tu in viata, chiar si un film despre Usturoi!

IMG_20151217_193347

In poza, eu si unul dintre cameramani, Chris Nemes. Il puteti observa la finalul filmului cum este fugarit de un berbec!

Vineri, este iar o proiectie de gala la Cinema Florin Piersic. evenimentul este aici. Din pacate, la a 4-a proiectie n-am sa pot sa ajung deoarece lucrez pana tarziu vineri. Stiu ca pentru multi este zi scurta, dar pentru mine este doar o alta zi de vineri, lunga si anevoioasa. Va rog frumos, sa mergeti, merita! Iar daca nu ajungeti vineri, mai aveti inca sanse pana pe 28 ianuarie!

Vineri, 22 ianuarie, ora 20:00, va avea loc proiecția de gală a filmului Usturoi, în prezența echipei.
Bilete se pot procura de la cinema Florin Piersic, piața Mihai Viteazu nr. 11, Cluj-Napoca. Preț unic: 10 lei.
Film cu subtitrare în limba engleză, so bring a foreigner!
Programul pe săptămâna 22-28 ianuarie:
– Sâmbătă, duminică: ora 17.00;
– Luni: ora 18.00;
– Joi: ora 14.00.

De ce eu?

Ziua aceea din saptamana in care s-a mers cu fetele la film. Trecand peste oftica faptului ca am luat ultimele 3 bilete si n-am putut comenta printre dinti impreuna, ca mi-am sucit gatul stand in fata ( dar macar vedeti actorii bine, imi spuse casiera zambind de dupa geam), mi-am amortit iar oasele in fotoliile cinematografului sa vad un film.

Un film de Tudor Giurgiu, cu o selectie de actori foarte frumoasa. Emilian Oprean merita toate laudele pentru acest rol si nu este singurul. M-am bucurat sa o vad pe Madalina Ciotea intr-un rol scurt. Mi-am adus aminte de facultate, iar asta mi-a adus un zambet tamp la o scena destul de cutremuratoare.

Am sa folosesc o metoda nu foarte inspirata de a-mi spune ideile care se aglomereaza, pentru ca nu vreau sa uit nimic si mi se pare ca n-am cum sa le leg. Inspiratia mea nu leaga nimic in contexte, sunt doar idei care vin. Idei care rezista, intrebari despre oameni.

  • O sinucidere nu poate sa fie explicata, oricat de mult am vrea. Dar filmul ajunge si transmite toate trairile (care poate au fost), ale personajului astfel incat si daca nu ai stii povestea, ai ramane cu ideea ca el vede asta ca pe o ultima scapare care va aduce multa durere in cei din jur, dar ii va proteja de un calvar care ar putea sa dureze ani intregi.
  • Oamenii sunt niste animale, tragem totul pentru noi ca intr-o jungla, ne aparam doar propriile interese si nu ne intereseaza cine cade, cine moare, cine sufera, atat timp cat noi suntem bine.
  • Un astfel de film are o foarte mare documentatie, care merita admirata, nu este un film care sa expire vreodata, ci doar o metoda de a se atrage atentia asupra unui lucru care se intampla (la noi mai evident, sigur si la altii). Un lucru care distruge vieti, mai multe decat ne-am imagina, chiar daca nu toate se sfarsesc prin moarte.
  • Curiozitatea de ce avea numerele alea de masina domnul Cristian, este o dilema care a mers in mormant cu el, dar este un lucru care s-a potrivit foarte bine cu viata lui (chiar daca este ironic acest lucru).
  • Tudor Giurgiu apare in propriul lui film. Prea putini au observat asta, ca dovada ca actiunea a fost indeajuns de puternica incat multi s-au axat pe personaj nu pe figurantii  din spate.
  • De ce eu? merita toate premiile posibile, sper sa ia multe, sper sa aiba toata vizionarea posibila, sper sa umple sali de cinematografe multa vreme.
  • Nu este un film care o sa fure lacrimi, este un film care o sa rupa sufletul.
  • Cladirea din finalul filmului este cladirea de pe care Cristian Panait si-a luat zborul spre o lume mai linistita si mai putin rea.
  • Ma indoiesc ca Victor Ponta o sa inteleaga ceva din acest film.
  • Turcescu isi joaca propriul rol foarte convingator.
  • Prietenii te vor sapa daca se simt amenintati.
  • Iubitele paranoice isi fac intotdeauna griji si sunt cele care vad cel mai bine in spatele armurii de totul este okay.
  • Reincrederea in filmele romanesti creste de cate ori vad unul de acest gen. Dovada ca se poate atinge sufletul omului si fara sa spunem povesti exagerate de pe vremea raposatului.
  • Daca vrea cineva sa nu se oftice pentru ca nu mai prinde ore bune la mall-uri la film, este rugat sa dea fuga in weekend cu catel si purcel, altfel, o sa ne mancam pauzele de masa de pe 3 zile – in avans – pentru 125 min de film.
  • Personal nu recomand sa mergeti la mall sa-l vedeti in pauza de masa (in caz ca Doamne Fereste ajunge de la ora 14-15), pentru ca o sa va zguduie toata ziua, mai bine vizionat seara, ca sa va linisteasca somnul, sa se aseze gandurile
  • Pentru sceptici, uitati cum rupe la premiera – poze aici
  • Coloana sonora face toti banii!
  • Este un film pe care o sa-l vreau pe DVD, poate il prind chiar cu autografe daca am noroc. Este un film pe care-l vreau in arhiva mea.
  • La inceputul lui decembrie cand am facut curat in casa, am gasit un articol de ziar cu cazul Panait. De ce il pastrasem habar n-am. Dar m-a facut sa astept filmul mult mai mult.

Pe final vreau sa subliniez faptul ca eu vad multe filme romanesti, iar daca este prost sau ma plictiseste o spun intotdeauna, o urlu. Nu tot timpul aici, dar o spun. Acesta mi-a placut, ceea ce se intampla rar in filmele romanesti, dar ma umple de speranta cand se intampla.

Noiembrie ploua cu filme frantuzesti

Incepand de astazi, pana duminica, urmeaza competitia filmelor frantuzesti la cinema Victoria. Nu pot sa spun cam cat ma bucur ca sunt mult mai multe filme si ca dureaza 5 zile. M-am hotarat sa vad fiecare film care face parte din competitie si sa imi fac un top personal. Sunt curioasa cat de aproape am sa fiu de parerea publicului, dar asta o sa fie greu pentru ca se tine cont de voturile oamenilor din intreaga tara.

Sunt putin invidioasa pe Bucuresti pentru ca ei au o saptamana de filme, dar o sa creasca oraselul asta mare, si o sa avem noi 5-7-10 zile de filme bune la orice festival, pentru ca meritam asta.

*tobe si desfasurarea programului*

miercuri 6 noiembrie
16h retrospective 35 RHUMS de Claire Denis  (1h40′ • dramă • F-D • 2008)
18h competition LES GOUFFRES de Antoine Barraud (1h05′ • dramă • F • 2013)
20h comédie POPULAIRE de Regis Roinsard (1h51′ • comedie • F • 2012) – Deschiderea oficială

joi 7 noiembrie
16h competiţie LES RENCONTRES D’APRES MINUIT de Yann Gonzalez (1h31′ • comedie dramatică • F • 2013)
18h competiţie LA BATAILLE DE SOLERINO de Justine Triet (1h34′ • dramă • F • 2013)
 20h competiţie LA BELLE VIE de Jean Denizot (1h33′ • aventură • F • 2013). Proiecţie urmată de discuţii cu regizorul

vineri 8 noiembrie
16h competiţie RENGAINE de Rachid Djaïdani (1h15′ • comedie dramatică • F • 2010)
18h competiţie 2 AUTOMNES 3 HIVERS de Sébastien Betbeder (1h30′ • comedie • F • 2013) Intrare liberă
20h competiţie COMME DES FRERES de Hugo Gélin (1h41′ • comedie • F • 2011)

sâmbătă 9 noiembrie
14h compétition LA FILLE DU 14 JUILLET d’Antonin Peretjatko (1h28′ • comedie • F • 2013)
16h junior AYA DE YOPOUGON de Marguerite Abouet et Clément Oubrerie (1h24′ • animaţie • F–B • 2013)
18h panorama LA VIE D’ADELE d’Abdellatif Kechiche (2h59’ • comedie dramatică • F • 2013) Palme d’or la Festivalul de film de la Cannes 2013

duminică 10 noiembrie
14h retrospective BEAU TRAVAIL de Claire Denis (1h29′ • dramă, război • F • 1999)
16h panorama CAMILLE CLAUDEL de Bruno Dumont (1h31′ • biopic • F • 2013)
18h comédie LA CAGE DOREE de Ruben Alves (1h31′ • comedie • F–P • 2012)
20h retrospective WHITE MATERIAL de Claire Denis (1h42′ • dramă • F–Camerun • 2010)

Preţ bilet: 10 lei.
Tarif redus pentru elevi, studenţi, pensionari şi deţinătorii cardului CULTURE+ : 7 lei.
Abonament Festival: 70 lei
Abonament competitie: 40 lei.
Bilete şi abonamente în vânzare la cinema Victoria.

Fiind Tiffar cu Mercedes ma plimbam

Pai incepe tiffu si descopar ca anul asta ma plimb ca o diva. Cu sofer personal (in limita baiatului liber). Am incercat eu o magie cu fal-fal din gene sa pastrez acelasi sofer sa fac pe vedeta, dar apoi am zis ca vreau sa vad diferenta dintre culorile masinii. Cred ca am avut vreo 3 baieti cu care nu am calatorit, maxim 4.

Pot sa spun ca prima data m-am temut putin. M-am temut pentru ca nu stiam cata putere are masina si cat de mult doreste baiatul sa imi arate asta. Eh, se pare ca baietii astia, chiar daca au masini puternice la cheie nu fac pe smecherii. Fara liniute la semafor cu soferul care se uita apetisant la masina. Fara facut pe eroii prin oras. Admiratia pe care oamenii ti-o arunca atunci cand incearca sa vada cine e in masina aia stralucitoare. Am fost intr-o zi cu baietii la spalatorie doar din curiozitatea de a vedea reactia oamenilor din zona respectiva.  Chiar daca nu sunt un mare fan al masinilor imense, sau tipatoare, chiar daca o mare perioada de timp am crezut ca e modelul de masina care sa compenseze pentru ceva, am ajuns sa spun : cred ca-si merita banii.

Intr-una din zile, unul din soferii nostri a devenit vedeta. Ah, Raducule, cum te-ai dat tu pe bloguri, dar n-ai stiut tu exact pe care blog trebuie sa te opresti. Ce m-a uimit a fost reactia lui uimita, atat de articol cat si de reactiile noastre. Anul trecut eu n-am avut onorarea sa ma plimb cu el, dar anul asta am facut niste plimbarici.

Despre soferi, am de spus numai de bine, cat despre Radu, ei bine, ce as spune eu despre el ar fi automat cenzurat pe acest blog, dar  de indata ce Bogdan scapa de irus, poate ca am sa dau ceva din casa. Poate ca nu, ca noroc ca nu dam nume. REVENIIIM !!!

Am vazut o multime de spot-uri cu batai intre brand-uri mari de masini. Sincer, nu cred ca alta marca de masina

1386_10151647882969571_1743415845_n

p.s. Multumesc pentru poza domnul Sarkozi