Category Archives: Online

Facebook-ul destainuirilor si lamentarilor

Observ ca de ceva vreme, facebook a devenit noua retea unde fiecare dintre noi primeste ajutor si sfaturi de la toata lumea. Fereastra de mesaje este locul unde au ajuns sa se bea cea mai mare parte a cafelelor, iar de cand exista optiunea de videocall, cred ca skype-ul a cam murit putin, dat fiind faptul ca poti tine legatura cu cei indepartati si fara sa urlati cateva minute la ecran: ma vezi? ma auzi? ahaaalooo!!!

Avem toti dintre noi, fenomenul acela de om care multumeste zeilor si iubitei pentru zilele perfecte, dar si aia care duc o lupta continua – si de cele mai multe ori imaginara – cu viata. Genul asta de oameni, atat cei din prima categorie cat si cei dintr-a doua, ma lasa asa cu o stare de gretica. O gretica frumusica, daca tot o alintam.

Nu te crede nimeni ca esti super fericit, pentru ca nimeni care-i atat de super fericit nu are timp sa puna atatea postari super fericite si pline de iubire si energie pozitiva. Citatele tale din Poptamas, Teo Trandafir si Mango Radio, dau de gol tot sufletul ala gol al tau. Spun ca e gol, pentru ca numai asa te poti exprima, iar oamenii fericiti nu se exprima, ei doar radiaza.

Mai este categoria nr. doi, de oameni care se lamenteaza. O parte dintre ei se lamenteaza si pe profil dar si in privat, iar aici apare iar o problema pe care nu o inteleg.

Nu esti singurul care are mult de lucru, nu esti singurul care are probleme in viata lui. Exista probleme mult mai grave decat ale tale, desigur, exista probleme mult mai grave decat ale mele. N-am sa-ti spun asta, deoarece suntem prieteni, am sa te ascult cum te plangi de toate si am sa incerc sa-ti dau idei. Idei despre ce ai putea sa faci. Stiu ca asta nu o sa te ajute prea mult, dar macar asa, vezi si tu ca incerc.

Oamenii care se complac in tot felul de situatii in viata lor, iar apoi transforma totul intr-o mare drama, sunt oamenii care ar trebui – foarte serios vorbind – sa devina scenaristi de telenovele. Toate textele de genul:

  • toata lumea este impotriva mea si ma vorbeste pe la spate
  • nimeni nu vrea sa ma ajute sa avansez
  • nimeni nu are incredere in mine
  • stau la jobul X pentru ca nu am cum sa-mi gasesc altceva
  • n-ai cum sa ma intelegi pana nu esti in pielea mea
  • nu stii cum e sa nu ai bani

Toate textele de acest gen, sunt lamentari penibile. Foarte penibile multe dintre ele. Inteleg in acelasi timp ca nu toata lumea este ca mine. Ca nu multi au incapatanarea de a face ceva, ca exista oameni care spera ca intr-o zi o sa cada din cer rezolvarea, asa cum exista oameni la care – le cade din cer rezolvarea. Dar daca accepti multe lucruri, te complaci intr-o situatie, de ce te plangi cand tu, constient de sine, iti asumi toata situatia in care esti.

Din momentul ce iti asumi situatia in care te afli, nu te mai plange. Ia o atitudine si fa ceva cu viata ta. Fa o schimbare daca nu-ti place ce ai. Nu te tine nimeni legat, nu te opreste nimeni. Chiar daca seamana totul cu un discurs motivational foarte prost, dar sa te plangi pe facebook de lucruri te ajuta deloc. Daca in loc sa te plangi pe facebook (wall sau prieteni) de lucruri ai lua atitudine, ai putea descoperi ce frumoase sunt lucrurile. Schimbarea nu pica din cer, schimbarea vine din tine, si din dorinta ta de altceva, atunci cand nu iti place ceea ce se intampla.

Sursa foto

Blogger vs WordPress, o parere

Când acest blog lua naștere, el o făcea pe o platformă blogspot. Mi-a plăcut pentru că este destul de user friendly și puteam să exersez tot html-ul acela învățat prin liceu, pe propria mea platformă. A fost o experiență foarte frumoasă, dar nu îndeajuns de perfectă, deoarece blogul meu de început ajunsese să arate ca al unui adolescent nehotărât de 14 ani.

Mi l-am dorit să arate mult mai profesional, așa că am început să văd ce coduri trebuie puse și unde să-l fac să arate, așa de frumos ca cele pe care le citeam eu. Nu găseam deloc coduri cu ce am eu nevoie, dar am găsit un băiat de prin India (cu care mai țin legătura și acum), care transforma plug-in-uri de wordpress în coduri de blogspot astfel încât să aibă toată lumea tot ce vrea pe ambele platforme. Se chinuia el foarte mult, să aleagă tot ce este mai bun din foarte multe plug-in-uri, să combine funcții și multe altele. Țineam legătura destul de mult și testam pe blogul meu tot ceea ce făcea el.

Într-o zi când  avusesem o idee despre ce schimbări aș mai vrea la blog – logic, kitch-uri d-ale mele care încarcă totul greoi dacă se poate – am avut o revelație. De ce mă chinui eu să profit de tot ceea ce au altii pe wordpress pe blogspot, când pot să mă mut pe wordpress și să le am la discreție. Să le am fără să mai fie nevoie să aștept ca amicul meu să le transforme și să le facă compatibile pentru platforma pe care sunt eu.

Așadar, am început să mă documentez despre mutare. Am citit, am calculat, astfel am văzut că nu are sens să mă mut tot pe o platformă free, când pot să fac o mini investiție în el să-mi achiziționez un domeniu și un hosting, pentru a sta liniștită, a scăpa de o parte din probleme și mai mult decât atât a învăța să fac multe lucruri singură.

M-am ambiționat să îmi mut singură totul, și dacă unui om expert i-ar fi luat cam 30 minute, mie mi-a luat aproape 2 zile, în care mi-am prins puțin urechile.

Primul lucru pe care trebuie să-l știi despre wordpress: nu este neapărat user friendly, mai ales dacă te obișnuiești cu o altă platformă. Este mult mai tehnic, mai profesional. Este ușor de învățat mai ales după ce accepți ideea că este complet pe dos față de tot ceea cu ce te-ai obișnuit până în acel moment.

În documentația mea pentru comparația wordpress vs blogspot am găsit o mulțime de lucruri interesante, pe care am să le completez ulterior și cu argumentele și părerile mele. Nu cred că neapărat argumentele și părerile mele contează, dar nu vreau să dezamăgesc toți păreriștii deoarece eu m-am abținut să dau cu părerea.

WordPress Blogspot / Blogger
Unul dintre cele mai mari avantaje oferite de wp, este faptul că tu deții tot conținutul. Fie că ai blogul construit pe platforma lor sau pe un host personal, acesta îți aparține în deplinătate. Blgs este perfect pentru un blogger care dorește doar să își promoveze textele, fără a dori să-și transforme blogul în ceva mai mult.
Este ușor de construit pe el, atât un blog simplu cât și un site mai complex. Poți foarte ușor să updatezi totul după preferințele tale, chiar dacă la început a fost doar un blog, mai apoi poți să îl transformi în ceva mai mult Este o platform gratuită, fiind client Google, conține tot ceea ce dorești, fiind foarte ușor de conectat la contul de gmail care există.
Poți să îți creezi baze de date, promovarea link-urilor affiliate și aranjarea add-urilor oricum vrei tu. Să taxezi citirea site-ului și absolute orice nebunie îți trece prin cap. Plug-inurile te vor ajuta să faci orice vrei tu, wp neavând limite Adsense și G+ sunt incorporate direct, fără a mai fi nevoie să cauți pluginuri care să facă asta pentru tine.
Trebuie să înveți să-l folosești, nu o să fie neapărat ușor la început, dar, pe parcurs, cu toate tutorialele și help-urile, merită minimul de efort investit în a învăța wp. Când vine vorba despre template-uri, acestea sunt foarte sărăcăcioase, iar construirea lor de la zero, mai ales în lipsa de cunoștințe HTML și CCS este posibil să nu fie neapărat cel mai ușor lucru de făcut.

Pe de altă parte, există și riscul ca la orice modificare totul să ia o întorsătură greșită.

Wp este o platform foarte puternică de Content Management, care are încorporat bloggingul ca atare. Moderarea comentariilor lipsește cu desăvârșire. Dacă dorești să răspunzi cuiva, totul devine puțin mai complicat din lipsa meniului de comentarii.
Deoarece blgs este deținut de Google, și hostat tot de el, tot ce conține blogul tău este deținut astfel de Google, ceea ce înseamnă că la orice greșeală, toată munca ta poate să dispară deoarece, toată munca ta aparține lor (tu ai spus ok la asta, când ai bifat Terms and Agreements), nu ție.
Oferă foarte multe avantaje SEO prin plug-in-urile pe care le deține Mutarea blogului tău de pe blgs pe orice altă platform o să fie un lucru complicat.
Este destul de safe, dar fiind ținut pe un host ales de tine, trebuie să ai întotdeauna grijă la securitatea blogului și la back-up-uri. Nu trebuie să-ți faci griji despre servere, resursele acestora, securitatea sau orice alte backup-uri. Google va face totul pentru tine.
Poți personalize structura link-ului Nu poti să personalizezi structura link-ului.
Poți să creezi e-mail personalizat cu numele blogului tău Poți monetiza blogul prin ads-uri powered by Google
Există îndeajuns de multe tutoriale despre cum să faci multe lucruri pe platform. Support-ul este mare tocmai deoarece nu este uneori, foarte ușor de folosit.

Astea sunt concluziile altora, oameni mult mai buni pe domeniu la datul cu părerea decât mine. Concluziile sunt inspirate de aici , aici , aici , aici.

Personal, mutarea de la blogspot la wordpress n-a fost ușoară. Am avut și încă mai am de învățat multe. Am zile când îmi prind urechile cu câte ceva, iar mai apoi, revelația revine și îmi dau seama, că aș putea să mă chinui mult mai mult. Răspunsuri există pe google, dar mă tem de orice update. Nu pentru că mi-e teamă să pierd ceva sau să nu functioneze. Mi-e teamă să nu se schimbe ceva și să nu mai găsesc la locul lui.

Ține cont că pe toată perioada mutării și acomodării o să spui: nu mai fac asta niciodată, nu știu de ce am vrut asta, îmi vreau blogul nou înapoi, asta este o porcărie!!!

Poate că vei spune așa, poate că vei folosi alte cuvinte. Renunțarea la blogspot nu este neapărat o idee proastă. Dar mutarea totului este posibil să fie greoaie. Pozele, comentariile, like-urile, toate vor părea că nu sunt la locul lor. Unele chiar nu vor fi. Unele se vor putea pune, altele le vei lăsa așa. Totul va avea o nouă formă cu care trebuie să te obișnuiești. O formă pe care trebuie să o faci să arate, exact așa cum dorești tu.

Am învățat de la wordpress să scriu distraction free, să văd totul mult mai simplu și mai minimalist. Să trec în text și să-mi editez ce nu-mi place. Așadar, tot am rămas puțin prietenă cu HTML. Link-urile le-am făcut simple, totul să aibă semnătura mea. WordPress a mărit alter ego-ul în mine, amintindu-mi că totul îmi aparține și neavând vreo îndoială în legătură cu asta.

Da, știu, durează până te împrietenești cu el. Știu că pare tristă platforma, dar noi toți care ne bucurăm de ea, cu mâna pe inimă spunem că merită. Decât să faci multe mutări, mai bine fă una și bună. Este blogul tău, decide-te ce vrei de la el și investește pe măsură. Dacă nu investești în munca ta, în hobby-ul tău, atunci nu te plânge că nu ajungi așa mare ca alții sau că nimeni nu te ia în serios.

Deschide blogul tău, platforma și ceea ce văd oamenii. Analizează bine totul, apoi întreabă-te: tu te-ai lua în serios?

Dacă răspunsul este da, fă în continuare ceea ce faci.

Dacă răspunsul este nu, fă o schimbare.

Dacă răspunsul este nu știu/probabil, fă o schimbare urgent!!!!

Sursa foto

De ce nu mananc eu Usturoi

Titlul acestui articol este un clickbait,  deoarece eu iubesc foarte mult usturoiul. Foarte mult. Spre disperarea enorma a LUI, care ar vrea sa nu mai miroasa in casa de parca tocmai ma apar de o invazie Eduard Cullen, sau de parca tocmai ma asigur ca nu ma va mai pupa nimeni, vreodata.

Cand l-am auzit pe Radu, spunand prima oara ca vrea sa faca minuni c-un Usturoi, am zis: ba baete, esti nebun! Dar mi-a placut de el, e drept, mie imi plac oamenii nebuni. Am tot povestit despre unele altele de acest fel. O relatie, o pila, un ajutor, acolo, ceva cat sa conteze, sa mai impingi omul de la spate.

Ce nu fac unii pentru usturoi!

Apare prima proiectie la Cluj, la TIFF. Nebunie mare pe terasa de la Casa Tiff, am reusit, cu greu sa vad 3/4 de film. Spun asta pentru ca jumatate l-am vazut bine, iar cealalata jumatate am vazut doar partea de jos a ecranului. Pot sa marturisesc ca este o experienta foarte frumoasa sa vezi doar picioarele actorilor, si sa traiesti filmul auzind ce se intampla si vazand reactiile publicului.

M-am hotarat ca am sa stau cu ochii pe el, pe Usturoi nu pe Groparu, si sa aduc tot clanul Both sa vada de ce trebuie sa iti placa Usturoi-ul!

A venit si Comedy Cluj, cand am luat tot clanul Both si am mers sa stam pe scari in cinema Florin Piersic si sa savuram un Usturoi ca la carte.

De mentionat ca incep sa-mi placa toate reprezentatiile astea de filme, unde vine echipa. Mai ales echipa asta. Ei vin pe diferite bucati iar publicul are cele mai ciudate intrebari. De fiecare data altele. Sper ca cineva filmeaza macar cu un VGA toate astea, ca mai apoi sa se faca un post-making off, cu intrebari si sali pline, cu povestea completa, pentru o lansare pe DVD mai mare. Spun asta pentru ca niciodata, dar NICIODATA nu exista prea mult USTUROI.

La proiectia a 3-a de la cinema Marasti am realizat ca nu exista destul Usturoi in lume, ca de fiecare data cand vad filmul mai descopar ceva sa-mi placa. De fiecare data il felicit mai mult pentru ambitia sa si sper ca la tot cativa ani, sa aiba o idee nastrusnica de genul asta.

Radu, este astfel, regele Usturoi, si demonstreaza prin tot ceea ce a facut, ca daca ai ambitie si prieteni care te bat la cap, si o nevasta care te sacaie si te sustine, poti sa faci orice vrei tu in viata, chiar si un film despre Usturoi!

IMG_20151217_193347

In poza, eu si unul dintre cameramani, Chris Nemes. Il puteti observa la finalul filmului cum este fugarit de un berbec!

Vineri, este iar o proiectie de gala la Cinema Florin Piersic. evenimentul este aici. Din pacate, la a 4-a proiectie n-am sa pot sa ajung deoarece lucrez pana tarziu vineri. Stiu ca pentru multi este zi scurta, dar pentru mine este doar o alta zi de vineri, lunga si anevoioasa. Va rog frumos, sa mergeti, merita! Iar daca nu ajungeti vineri, mai aveti inca sanse pana pe 28 ianuarie!

Vineri, 22 ianuarie, ora 20:00, va avea loc proiecția de gală a filmului Usturoi, în prezența echipei.
Bilete se pot procura de la cinema Florin Piersic, piața Mihai Viteazu nr. 11, Cluj-Napoca. Preț unic: 10 lei.
Film cu subtitrare în limba engleză, so bring a foreigner!
Programul pe săptămâna 22-28 ianuarie:
– Sâmbătă, duminică: ora 17.00;
– Luni: ora 18.00;
– Joi: ora 14.00.

De ce va dau iar add as a friend

De cand am trecut si eu in pas cu lumea cu un telefon inteligent, profit de toata banda de net posibila, pentru a vedea tot ce este pe internet. Pauzele mi le pot, foarte frumos, savura si singura, atata vreme cat am telefonul in mana sa ma dau pe tot felul de aplicatii impotriva plictiselei.

Nu am tinut cont de faptul, ca telefonul meu este doar un alt sistem de operare, ca eu mai ajung pe site-uri unsecure sau nsfw, locuri pe unde se mai gasesc virusi. Dupa o perioada, telefonul meu a inceput sa-mi explice ca el are impresia ca ceva nu este in regula, eu i-am spus ca exagereaza iar atunci el m-a lasat in pace. Mai imi spunea uneori ca nu este ok, eu ca o femeie independenta ii spuneam: I can handle it!

Telefonul meu este mai barbat decat foarte multi dintre barbati, drept urmare, el a lasat ca mine si a facut ca el, astfel lasandu-se prada tentatiei de a fi devorat de un virus.

Rezultatul?

  • am pierdut* 10 numere de telefon
  • am pierdut* 2gb de poze
  • am pierdut 300 de prieteni de pe facebook
  • alarma de dimineata se blocheaza fara a mai putea fi oprita curand

Am descoperit astfel, ca virusul ataca si stergea – pentru a se instala mai frumos – orice aplicatie care rula. Din nefericire, eu stau destul de mult timp pe telefon, asadar, i-am oferit acces la tot ce a dorit.

In acelasi timp, m-am trezit in momentul penibil de a-mi da seama, cine sunt cei aprox. 300 de prieteni, carora li s-a unfrienduit totul, si sa-i iau inapoi la mine, pentru ca newsfeed-ul meu e trist. Tristut rau.

Am descoperit astfel, ca este un avantaj destul de frumos sa-ti cunosti toti prietenii de pe facebook, astfel, teoretic nu pierzi nimic, dar dai de un moment penibil in care trebuie sa dai explicatii la toata lumea. Sa recunosc, nu tineam neaparat la toti 300, dar macar vreo 150 din ei imi lipsesc din povesti, share-uri, etc.

Tot astfel am descoperit cat de dependenti suntem de toate retelele sociale. Ma gandesc serios sa incerc sa stau o luna fara ele pe telefon, fara o mare parte din ele. Asa macar, nu ma mai mananca palma sa vad ce s-a intamplat si pe de alta parte, nu ma plang ca nu se intampla nimic pe reteaua unde toata lumea vrea sa arate cat este de fericit.

Imi pare totusi rau, pentru cei care cred, cal e-am dat unfriend pentru ca nu-i mai suport. Sa lamurim un lucru: nu v-am dar re-friend pentru ca nu mi-am amintit de voi, sau pentru ca nu-mi pasa.

Note to self: securizeaza-ti mai bine toate informatiile si back-up-urile. Nu pentru ca n-ar putea exista vre-un hacker bun care sa ti le ia, ci pentru ca trebuie sa stii ca ai facut tot ce ai putut ca macar, aia invatacei sa nu se bucure de informatiile tale.

Pentru cei cu Android care vor sa-si securizeze mai bine telefonul la capitolul de firewall, recomand link-ul acesta pentru inspiratie.

Cand stii ca va vorbi mult presa despre tine?

De aseara deja, vestea si share-urile ca Untold Festival a castigat Best Major Festival este in timeline-ul meu. O veste buna, care nu poate decat sa ma bucure, mai ales pentru ca intr-o bucata din tot amalgamul acela haotic, am fost si eu. Am facut parte si eu impreuna cu voluntarii pe care i-am coordonat.

Newsfeed-ul meu apoi s-a redresat, m-am uitat si am ramas destul de socata. Au inceput oamenii sa-si puna zeci de mii de intrebari. Ce se intampla cu oamenii din festivalul x sau y, cine spala bani si de ce. Care ce a comentat – cui ziarist, pe care nu-l suporta.

Presa a devenit ca o hiena flamanda care arunca cu rahat atunci cand mancarea nu este destul de murdara. Cand isi vrea interesul, isi ridica buzele si le lipeste de orice fund pica la indemana astfel incat sa primeasca ce isi dorea.

Presa a devenit, aceasta vulpe care isi schimba culoarea la par mai ceva ca lupul care nu se hotaraste pe cine sa manance astazi.

Am inteles ca rolul multor jurnalisti este de a cauta adevarul, mai ales acolo unde totul pare perfect, dar mi se pare foarte suspect cum se leaga doar de anumite festivaluri. Nu e mai simplu si mai util sa ne uitam si sa investigam in toate? Deoarece daca am gasit nereguli intr-o parte, care sunt sansele ca alea sa fie peste tot? Aruncam cu rosii doar in ce nu ne convine din invidie? Sau informam populatia la lucruri care se intampla din simt civic?

Cat de mult se dezinformeaza lumea doar din joaca orgoliilor unor ziaristi?

Asa au aparut toate site-urile astea care dezinformeaza in masa si arata ca tot ce se intampla in jurul nostru este un complot al extraterestrilor, rusilor, obama, merkel si fantoma lui barba alba. Toate site-urile astea au aparut pentru ca noi le-am permis, iar acum, multi dintre voi strigati ca sunt oameni care cred alea, ca sunt oameni care investesc timp si dau share-uri. Multe share-uri. Se ajung la dezinformari imaginare despre o multime de lucruri, totul pentru ca undeva, candva, niste oameni (de presa sau nu), s-au plictisit si u inceput sa-si foloseasca imaginatia pentru a manipula – sau a vedea daca pot manipula – un coeficient mai mic de IQ al cititorilor.

Cand aduci premii mari, cand mori, cand faci ceva foarte bun si esti singurul. Ajungi in presa. Lumea va scrie despre tine, in special daa esti faimos. Daca nu esti foarte faimos, si mai esti si trecut de varsta pensionarii, precum doamna Melania Ursu, vei primi cateva necroloage si vreo 2 articole scrise cu bun simt despre viata ta. Daca esti foarte faimos precum David Bowie, atunci multa presa va scrie cateva zile despre cat de util ai fost tu in viata, iar apoi vor incepe un procedeu mare de defaimare si dezinformare.

Fiecare om isi castiga banii de tigari cum vrea, unii fac prostituie scriitoriceasca, altii aleg sa mai manance un covrig astazi si doar maine sa scrie ceva mai lung, mai bun si mai documentat. Fiecare cauta metoda cea mai apropiata lui sa faca ceea ce-i place. Unii reusesc seara cand pun capul pe perna sa doarma. Altii nu. Depinde de cat de negru de ura si invidie este sufletul fiecaruia.

Acum ca am terminat paranteza, vreau sa felicit organizatorii de evenimente din Cluj, pentru ca datorita lor, avem un oras atat de viu.