Category Archives: Gramada

Fabrica de stickere

Tot povesteam eu zilele trecute de obsesiile mele. Adevarul este ca am destul de multe, poate ca asta este unul dintre motivele pentru care camera mea arata ca un muzeu. Sunt frumos aranjate, in ordine, in cutiute sau in tenculete, toate obsesiile mele. Cu etichete ce-unde, ca un copil ordonat (chiar daca nu se vede acest lucru).

Trecand pe langa obsesiile astea, am inceput sa vreau amintiri din orice, de oriunde. Festivalurile au inceput sa fie surse mari generatoare de afise si materiale promotionale. Multe, luate in tot mai multe exemplare, pentru ca exista o piata a colectionarilor de materiale promotionale, iar noi le impartim intre noi. Facem schimb. Copii mai mari care fac schimb de afise, programe, vederi, flyere si stickere.

La inceput exista nebunia de a avea laptopul plin de stickere, dar eu n-am laptop asa ca n-am trecut prin aceasta etapa. Am pastrat intotdeauna stickere mai multe, pentru prietenii care au. Intotdeauna gasesti un binevoitor care si-a zgariat laptopul sau care vrea sa-si refaca o mapa draguta.

Pentru ca am prieteni care ma iubesc si stiu pasiunile mele, mai ales unii care mai lucreaza prin tipografii sau altele de genul asta, m-au chemat pe la cafele, sa vad cum se nasc viitoarele mele pasiuni. Ma uit ca Charlie cand intra prima data in fabrica de ciocolata. Sunt ca un copil care a descoperit ascunzatoarea unde Mos Craciun face jucariile pe tot parcursul anului. Privesc uimita toate masinariile alea care taie si listeaza, care scot din ele viitoarele mele obsesii care or sa ajunga lipite peste tot.

Limbajul de tipografie ma depaseste, iar monstrii aia zgomotosi nu sunt deloc ceea ce-mi place. Ador rezultatul lor final, dar totusi, m-am obisnuit cu linistea din birou.

Stand si visand la ce am sa fac cu stickerele-afisele-rebut care ajung la mine, gandindu-ma daca mi-e pofta de cafea sau de ceai, aud in barfa masculina din jurul meu povesti despre cutting plotter.

M-am hotarat. Vreau cafea si vreau sa stiu ce-i aia si cum se foloseste! Pentru ca din cate am observat in discutie e ceva scula importanta care da nastere lucrurilor si le face frumoase, asadar este necesar sa am si eu una d-aia. Ce conteaza ca n-am unde s-o pun si probabil nu stiu s-o folosesc, are un nume interesant, e destul cat sa vreau sa aflu multe despre ea. Cine stie, poate intr-o zi am sa ma dau experta in asa ceva.

Te iubesc, ca pe ziua de luni

Stateam de dimineata la birou, cu o cafea sub nas, frunzarind facebook-ul si cautandu-mi ceva util de munca, ma loveste: E LUNI!

Mi se parea atat de normal sa lucrez, incat incep sa cred ca sunt defecta pe undeva. Bine, poate ca-mi lipseste o doaga prea mare, dar nu asta este neaparat problema. Problema nu stiu daca este ca mi se pare normal sa vin la munca sau ca nu mai tin cont ce zi de saptamana este.

Nu stiu exact cum sa-ti spun astazi ca te iubesc. Ma simt foarte zen, foarte inspirata si am o gramada de lucru. Dar sa stii ca m-am gandit la tine, iar pentru ca e luni, iti dau un citat motivational marca Dobby:

dobby

Sursa foto ca sa poti sa te inspirit mai departe spre o zi superba, iar pentru celelalte zile pregateste-te, pentru ca ballentines a trecut, dar urmeaza martisoare si dragobeti. Urmeaza plecarea salariului pe atentii la gagici. Sa stii ca eu n-am pretentii. Stiu ca ma iubesti, nu mai cauta porcul perfect prin atentii sau altele, doar pregateste-te pentru o tura noua de barfa. Asa imi arati tu mie dragostea, iar eu – in fiecare luni – ti-o declar public!

Viata de paznic la insitutii de stat

De-a lungul timpului am ajuns la concluzia ca paznicul unei institutii este cel mai puternic om al acesteia. Hai sa o luam logic, daca treci de paznic poti sa ajungi oriunde doresti in cladire. Trebuie sa treci de privirea lui serioasa, ochii mijiti cu care te priveste analizandu-te sa vada daca esti de incredere sau nu. Ei nu sunt Dorei, ei sunt baza societatii.

Toata responsabilitatea cade pe el. Toata. Mai mult de atat, el stie tot ce se intampla. Toata lumea le spune off-ul. Un fel de psiholog si info point al institutiei. Un psiholog cu putere de decizie de care depinde timpul tau liber si viata ta.

Daca ai nevoie de ceva, o sa mergi prima data la el. El te poate rezolva cu orice, daca are chef. Nu o sa poti sa-l mituiesti. Este o rusine pentru el si institutia pe care o reprezinta asa ceva. O sa-l vezi intotdeauna purtand cu mandrie uniforma de la security si chipiul. Privind oamenii din jurul lui si mandrindu-se ca el cunoaste pe toata lumea.

Directorul institutiei ii da buna ziua, iar femeia de servici il priveste cu mandrie. Mai duce cafele la colega de la caserie , pentru ca-i amabil si nu are ceva important de facut. Uraste zapada pentru ca trebuie sa dea la lopata si il oboseste, iar vara se plange de caldura.

Seara cand ajunge acasa se mandreste prietenilor: La noi la institutie….

Uneori, mai are momente cand se deprima. Se gandeste ca poate lumea nu o sa mai aiba nevoie de el. Lumea nu o sa mai doreasca paznici la institutii si toata lumea o sa mearga doar pe camere si sisteme de securitate. Alarme digitale. Cum o sa-i protejeze pe colegii lui niste camere, alea doar inregistreaza, zbiara alarma dar cine o sa calmeze oamenii agitati care zbiara si nu inteleg dom’le ca asa-i sistemul si nu ai ce sa faci.

Paznicul isi desface berea, ridica tableta de pe masa si priveste. Slide to unlock. Deschide un browser si scrie : http://www.sistemalarme.ro . Respira adanc, se plimba pe tot site-ul si se gandeste ce sa-si comande sa isi stie casa de vacanta mai sigura. Stie doar ca paznicii au multi oameni care-i urasc pentru puterea lor.

Frica copilariei

Pe la jumatatea anilor `90, in bloc la noi s-a mutat o familie. Barfa de pe scara spunea ca nu sunt oameni foarte buni, dar ca noi copii ne putem juca impreuna. Tot barfa pe scara s-a accentuat cand ei erau singurii din bloc care aveau usa metalica si alarma la casa. Fetita care locuia acolo avea indeajuns de multe papusi Barbie incat eram invidioase toate pe ea. Ea era prea plictisita sa se joace cu ele, iar noi, celelalte fete din bloc ne simteam ca-n rai de cate ori mergeam pe la ei.

Copii fiind, ne treceau tot felul de ganduri prin minte. Nu intelegeam noi de ce trebuie sa ai un apartament dotat cu sisteme de alarma. Cine si de ce ar vrea sa iti sparga apartamentul. Ce ai de ascuns in el atat de valoros?

Ne imaginam ca au seifuri in spatele tablourilor, asa cum vedeam in filme. Uneori stateam seara sa pandim in intuneric sa vedem ce se intampla daca cineva doreste sa sparga apartamentul. Chiar daca pandeam noi cu zilele si cu orele, n-a venit nimeni sa incerce, sa putem vedea si noi ce se intampla.

Fascinatia a fost pe masura cand intr-o zi de vara, un sunet incredibil, metalic si asurzitor incepe sa inunde urechile vecinilor. A durat ceva vreme pana cand s-a oprit, dar dupa cateva secunde s-a pornit iar. Panica vecinilor a fost demna de comedie. Erau curiosi, vroiau sa stie ce se intampla, sa sara in ajutor si in acelasi timp sa nu se bage prea mult.

Dupa cateva minute a venit totusi bunica copiilor sa spuna ca s-a pornit alarma singura, pentru ca depistase ceva problema. Usa nu era incuiata, era doar apropiata si a ramas asa multe ore (mezinul casei nu avea putere sa inchida usa). Am ramas foarte uimiti de cat de folositoare este. Cand am aflat ca cei de la security mai faceau probe uneori sa se asigure ca totul este ok, am ramas de-a dreptul fascinati.

Frica unor teroristi de apartamente a disparut, vazandu-ne intotdeauna aparati de apartamentul de la etajul 3. Acum, multi ani mai tarziu mi se pare tot un moft asa ceva in apartament, mai ales ca o familie modesta. Dar am inteles si de ce ei aveau acea fita. 

Inceput de weekend

Cam ce planuri ai pentru orice zi de vineri? In general astea sunt zilele mult asteptate. Ai timp sa profiti de timpul liber si sa faci cumparaturi si ai timp si sa te uiti pe net dupa absolut toate reducerile posibile. E drept, uneori descoperi marti ca weekendul trecut au fost reduceri mari si ai ratat sa iti cumperi chestia aia visata la doar 30% adaos si nu la 300% . E dureros.

Ca sa nu mai ai aceasta problema, te-ai abonat la toate newsletterele posibile si pe langa asta te plangi uneori in retelele sociale ca X firma te spameaza. Ei nu fac neaparat spam, ei vor sa-ti aduca la cunostinta cat de des pot, de reducerile pe care le au. Daca ai vrut sa stii care sunt reducerile, acum nu ai voie sa te plangi ca trebuie sa-ti faci filtru special la mail: REDUCERI/SPAM.

Black Friday 2015 este poate unul din evenimentele reducerilor asteptat de orice consumator. Sunt sigura ca ai produsele deja puse in wishlist si speri sa le prinzi la un pret cat de bun. Omul calculat isi organizeaza revelionul din ianuarie si face planuri pentru concediul din vara inca din toamna. Cauta hostelurile, hotelurile si locurile cele mai bune, pentru ca mai apoi sa stea pe faza sa isi ia haine si gadget-uri sa foloseasca in concediu. Totul o sa fie perfect organizat si pentru sarbatori, mai ales daca ai cadourile cumparate si ascunse inca de la valurile de reduceri.

Black Friday Romania in 2015 o sa fie iar un fenomen la care ne asteptam. Pariurile ce servere pica primele sunt la ordinea zilei, iar tableta aia misto si castile alea bengoase speri sa-si merite premiul. Tanjesti dupa reduceri si dupa setea de a fi omul care ia totul la pretul corect. Doar pentru asta sunt reducerile.

Oamenii de marketing or sa fie atenti la apararea brandului, Pr-ii or sa fie in priza pentru orice posibilitate de feedback negativ, iar curierii or sa isi doreasca mai putini oameni care sa comande, pentru ca vor sa livreze si ei totul la timp.

Un fenomen care a luat amploare in romania, dar care e in fiecare an foarte aproape de a te lasa fara salar in doar 35 minute.

funny-card-quote-new-diet