Cand stii ca va vorbi mult presa despre tine?

De aseara deja, vestea si share-urile ca Untold Festival a castigat Best Major Festival este in timeline-ul meu. O veste buna, care nu poate decat sa ma bucure, mai ales pentru ca intr-o bucata din tot amalgamul acela haotic, am fost si eu. Am facut parte si eu impreuna cu voluntarii pe care i-am coordonat.

Newsfeed-ul meu apoi s-a redresat, m-am uitat si am ramas destul de socata. Au inceput oamenii sa-si puna zeci de mii de intrebari. Ce se intampla cu oamenii din festivalul x sau y, cine spala bani si de ce. Care ce a comentat – cui ziarist, pe care nu-l suporta.

Presa a devenit ca o hiena flamanda care arunca cu rahat atunci cand mancarea nu este destul de murdara. Cand isi vrea interesul, isi ridica buzele si le lipeste de orice fund pica la indemana astfel incat sa primeasca ce isi dorea.

Presa a devenit, aceasta vulpe care isi schimba culoarea la par mai ceva ca lupul care nu se hotaraste pe cine sa manance astazi.

Am inteles ca rolul multor jurnalisti este de a cauta adevarul, mai ales acolo unde totul pare perfect, dar mi se pare foarte suspect cum se leaga doar de anumite festivaluri. Nu e mai simplu si mai util sa ne uitam si sa investigam in toate? Deoarece daca am gasit nereguli intr-o parte, care sunt sansele ca alea sa fie peste tot? Aruncam cu rosii doar in ce nu ne convine din invidie? Sau informam populatia la lucruri care se intampla din simt civic?

Cat de mult se dezinformeaza lumea doar din joaca orgoliilor unor ziaristi?

Asa au aparut toate site-urile astea care dezinformeaza in masa si arata ca tot ce se intampla in jurul nostru este un complot al extraterestrilor, rusilor, obama, merkel si fantoma lui barba alba. Toate site-urile astea au aparut pentru ca noi le-am permis, iar acum, multi dintre voi strigati ca sunt oameni care cred alea, ca sunt oameni care investesc timp si dau share-uri. Multe share-uri. Se ajung la dezinformari imaginare despre o multime de lucruri, totul pentru ca undeva, candva, niste oameni (de presa sau nu), s-au plictisit si u inceput sa-si foloseasca imaginatia pentru a manipula – sau a vedea daca pot manipula – un coeficient mai mic de IQ al cititorilor.

Cand aduci premii mari, cand mori, cand faci ceva foarte bun si esti singurul. Ajungi in presa. Lumea va scrie despre tine, in special daa esti faimos. Daca nu esti foarte faimos, si mai esti si trecut de varsta pensionarii, precum doamna Melania Ursu, vei primi cateva necroloage si vreo 2 articole scrise cu bun simt despre viata ta. Daca esti foarte faimos precum David Bowie, atunci multa presa va scrie cateva zile despre cat de util ai fost tu in viata, iar apoi vor incepe un procedeu mare de defaimare si dezinformare.

Fiecare om isi castiga banii de tigari cum vrea, unii fac prostituie scriitoriceasca, altii aleg sa mai manance un covrig astazi si doar maine sa scrie ceva mai lung, mai bun si mai documentat. Fiecare cauta metoda cea mai apropiata lui sa faca ceea ce-i place. Unii reusesc seara cand pun capul pe perna sa doarma. Altii nu. Depinde de cat de negru de ura si invidie este sufletul fiecaruia.

Acum ca am terminat paranteza, vreau sa felicit organizatorii de evenimente din Cluj, pentru ca datorita lor, avem un oras atat de viu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Anti-spam :D Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.