Ploaie in luna lui iunie, pentru ca martie e mainstream

Anul trecut in festival ne-am plans de 2-3 zile ploioase, anul asta ne-am bucurat ca niste copii in prima zi de Craciun daca puteam sa lasam gecile deoparte. Am putut, in ultima zi, cand marea majoritate a oamenilor erau plecati, oamenii mult mai relaxati, terasa de la Casa Tiff plina de cafele si vinuri. Se sarbatorea o zi de soare, se sarbatorea o zi in care cu zambete si cu pareri de rau se mai incheia o editie de festival. Feedback-ul venea soptit pentru a nu jigni pe nimeni, pentru a face si o mini-barfa, pentru a nu auzi nimeni secretele fiecarui departament.

DSCN3489

Guest Angel, cu aripile-mi pierdute pe undeva, cu un cal de la Mercedes si un birjar frumusel cu ironii. Mi-am plimbat oasele obosite in masini de lux cu scopul de a povesti despre oras invitatilor pe care-i luam de la aeroport, pe care-i duceam la conferinte de presa. Oameni care-ti povesteau cu ochii sclipind despre filmele lor la care au lucrat ani de-a randul, despre feedback-ul primit de la spectatori, despre locurile pe care le-au vazut si in special despre invidia prietenilor carora le povesteau ca ei merg in Transilvania. Un invitat imi povestea ca mai nou, moda nu mai este sa mergi la Paris sa-ti faci poze pe la turnuri luminate si pe la muzee aglomerate. Moda este sa vii in Transilvania si sa-ti faci poza langa orice scrie Dracula. Ma bucur sa aud asta, ma bucur din tot sufletul sa aud ca oamenii doresc sa viziteze tara asta de care multi dintre noi s-au saturat.

Tiff-ul a umplut cinematografele. Un producator mi-a spus ca vremea a fost potrivita pentru ca cinematografele sa fie pline, deoarece daca e vreme urata lumea se refugiaza in cinematografe. Ti-e greu ca producator de film, sa faci un film atat de bun incat in plina canicula sa ridici oamenii de pe terase. Poate ca are dreptate.

DSCN3540

Ploaia nu ne-a descurajat. Ploaia ne-a dat curaj si ne-a ambitionat, pe toti. Ne-a ambitionat sa facem toti oamenii sa se simta bine, sa le explicam ca nu avem pile la Doamne-Doamne si ca suntem buni la suflet. Suntem atat de buni incat nu vrem sa-i sufocam cu temperaturi caniculare, de aceea ii racorim cu ploicele menite sa te mai faca sa tremuri uneori.

Salina de la Turga, gradina botanica, Castelul Bamfi, au fost acele lucruri foarte iubite si vizitate de marea parte a oamenilor. Au fost locurile care i-au uimit, chiar daca pe noi ne lasa rece de prea mult timp. Poate ca suntem nerecunoscatori si plictisiti. Am uitat sa ne bucuram de frumosul peisajelor. Am uitat sa apreciem, dar suntem recunoscatori oamenilor care fac asta in fiecare moment.

Cafele, vinuri, whiskey, poze, umbrele, paturici, filme, publicitate, mancare. Tot.

Zambete, barfe, critici, poze, poze, poze.

Cladire frumoasa * poza *

Bautura arantaja frumos * poza *

Invitati foarte amabili * poza*

DSCN3698

Totul se pozeaza, incepand cu ploaia, masinile, noi. Locul, amintirile, totul se blocheaza pe cardul de memorie al unui aparat foto. A mai multor aparate foto.

Un festival ploios, atat de ploios incat ne-a fost teama sa nu intram la apa, sa nu mucegaim de la atata ploaie. In unele zile aproape ne gandeam serios sa ne scoatem hainele de iarna inapoi din dulap. Apoi, am primit speranta. Oamenii din jur, invitatii, voluntarii, toti emanau atat de multa energie in jurul lor incat pur si simplu ploaia nu mai conta.

Stii ca un festival e deosebit de bun, atunci cand vremea e ingrozitoare dar el ramane un succes!

Felicitari TIFF pentru ca ai sfidat vremea!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Anti-spam :D Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.