lucruri importante, sau mai putin

Cu cateva zile in urma ma plangeam lui Roz(sau nu) ca m-a lasat inspiratia balta. Ca de cateva zile simt ca nu mai am niciun rost, simt ca tot cheful meu de a scrie dispare. Ma apuca totusi in cele mai imposibile momente, cand nu reusesc nici macar sa-mi scriu ideile pe telefon. Daca ajung totusi in momentul in care le notez pe telefon, apoi acolo putrezesc, ca veci nu le mai transform in nimic. Nu ar trebui totusi sa ma plang, pentru ca draft-urile duduie de idei, dar capul meu e gol.

Ma plangeam ca ma simt prost, si incompleta, simt ca adun frustrari pentru ca nu am mai scris nimic. Nu credeam vreodata sa ma simt prost pentru ca nu am scris pe blog. Mi-am dat seama ca totusi, bucata asta de biti, cu wp si altele, conteaza destul de mult pentru mine personal. Atat bucata asta cat si cealalta, sunt eu. O forma scrisa, virtuala a mea care vrea sa fie auzita mai tare decat as putea fizic sa urlu.

Weekendul ce tocmai a trecut ar fi fost pentru orice a-lister un cosmar in toata regula. Aveam probleme la logare, niste redirect-uri ciudate, apoi un amic mi-a spus ca e normal sa am toate problemele astea dat fiind mallware-ul pe care-l am pe blog. Asa ca de joi am inceput sa imi aduc aminte ce back-up am nevirusat, de cand e. La ce articole tin si ce as putea salva. Am stat, am analizat si apoi am luat decizia sa-l las sa faca ce vrea. Mult nu aveam sa pierd, iar ce pierdeam nu avea neaparat legatura sufleteasca atat de mare incat sa ma oftic. Un weekend intreg in care (brusc) aveam chef de scris si ma simteam prost ca mi-am neglijat blogul atat de mult incat nici n-am sesizat ca l-am virusat.

Sa-mi fie rusine! Sa-mi fie rusine ca am permis ca toate gandurile mele, toate aberatiile si prostiile pe care le scriu aici sa fie neglijate. Sa-mi fie rusine ca am dat mai multa atentie la orice altceva (la fel de nesemnificativ) si nu am avut eu grija de ce-i al meu.

Poate ca sunt nebuna ca pun atat de mult suflet in blog, poate ca nu ar trebui sa ma simt prost pentru ca nu am scris, dar cred ca tot ce conteaza e ce simt eu. Daca ma simt incompleta, ar trebui sa fac ceva in privinta asta, sa pun mana si sa scriu! !! ! !! ! 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Anti-spam :D Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.