Voluntariat vs CV

Tindem sa ne cautam un job cu interesul cu care isi cauta un burlac veritabil o iubita. Suntem adolescenti si asa o sa ramanem pana cand ne lovim de realitatea ca avem 30 de ani si inca ne taraim pe la parinti pe acasa. Nu e chiar o societate in care iti doresti sa faci multe lucruri iar daca nu ti-a placut scoala, sansele tale sunt tot mai mici. Poate ca si asta este o problema. Sansele noastre de fapt sunt mici sa facem ce vrem pentru ca suntem obisnuiti sa cedam repeede, sa nu luptam si sa ne ofticam ca altii pot – si noi am esuat ca o balena pe cale de disparitie.

Calea de mijloc intre a cauta un job, si a nu face nimic este voluntariatul. Ne oferim voluntari sa ajutam oameni in proiecte si ne multumim doar cu recunostinta lor. Ne multumim doar cu putin pentru ca nu avem nevoie de mai mult de atat. Stim ca daca ne oferim voluntari in locul potrivit cineva o sa ne ofere jobul la care am visat. Ne multumim cu faptul ca vom face o categorie a cv-urilor noastre unde vom scrie cu multa mandrie ca am fost voluntari la o multime de lucruri. Foarte multe, enorm de multe.

Cand ne saturam sa fim doar simpli voluntari, vrem mai mult. Vrem mai mult. Tindem sa coordonam proiecte, sa lucram cu oamenii de la alt nivel. Uneori ne reuseste. Uneori suntem refuzati pentru ca suntem prea buni. DA! Suntem prea buni si cei de “deasupra” noastra stiu ca vor avea multe lupte pe neregulile care exista si pe care vrem sa le schimbam. Atunci vom fi refuzati ca suntem prea buni cand gandim singuri si oamenii din jurul nostru nu ne pot manevra. Atunci inseamna ca suntem pregatiti sa tintim spre proiecte mult mai mari, mai puternice, cu mai multa responsabilitate. Atat timp cat oamenilor le e frica de noi putem doua lucruri :

– sa mentinem frica

– sa tintim mai sus

Niciodata nu esti prea bun, exista doar oameni prea speriati de tine

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Anti-spam :D Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.