nothing to display

şi îmi lipsesc acele momente când atingerea ta este ceea ce contează în secunda care o savurez, undeva cu toată fiinţa mea. Şi îmi lipsesc acele momente în care eu eram nucleul în care se învârtea toată lumea ta, şi viceversa era valabilă. Îmi lipsesc toate acele momente când fiecare gest simplu avea de mii de ori mai multe semnificaţii decât un gest simplu aşa cum îl vedea toatî lumea. Îmi lipsesc toate clipele în care stăteam paşnică şi nu mă gândeam la nimic, nici la viitor nici la trecut, şi eram calmă şi fericită, atât de mult încât nu îmi venea să cred că pot să fiu stăpână peste atâta fericire. Poate că în unele clipe pun la îndoială tot ceea ce a fost în trecutul meu pentru a mă asigura că în viitor voi mai avea o cazia să greşesc şi apoi să nu îmi pară rău.

sunt unele greşeli în viaţă pe care îţi doresşti din tot sufletul să le mai faci. Chiar dacă sunt greşeli, chiar dacă doare, chiar dacă o să îţi blestemi toate zilele pentru că ai acceptat aşa ceva, sunt greşelile care te fac să te simţi special faţă de toţi acei străini care preferă să înveţe din greşelile altora.

da, eu prefer să învăţ din greşelile mele şi apoi să le cataloghez în două coloane. Tu şi restul. Glumesc şi exagerez spunând asta. O să-ţi iei lumea în cap prea mult dacă îţi dau până şi jumătate din importanţa pe care o meriţi pe lumea asta. Eu cred că ţi-a cam ajuns cât am scris despre tine, şi cred că uneori stai şi te gândeşti “o fi defectă fata asta? despre altu nu ştie să scrie?”. Ştiu să scriu şi despre altul. Te-ai gândit la faptul că data trecută am scris despre el nu despre tine? Nu? Da, e dureros să te gândeşti la asta.

Acum să trecem la lucruri serioase. Fiind vineri 6august 2010, vreau să spun la mulţi ani lui Dan, şi lui Raul, să-i felicit pentru apropierea cu încă un an de pensie, etc etc etc. Eu măcar sunt specială şi le spun asta pe blog! Cred că vor începe nişte categorii noi în blogul meu personal şi plin de aberaţii pentru că încep să mă plimb pe la medici, şi pe la instituţii de stat cu o foaie aiurea în mână. Se pare că pneumonia achiziţionată e făcută pe bază de stres şi oboseală. Cine dracu se mai îmbolnăveşte la plămâni de la stres şi oboseală? În decembrie când voi face inventarul aventurilor lui 2010, voi avea ce spune.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Anti-spam :D Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.