povestea umbrelei

Umbrela este in perioada in care nu se mai simte deloc singura. Nu mai este aruncata intr-un colt de lume, este purtata tot timpul prin genti, posete, prin orice, si scoasa sa se inalte si sa ne protejeze de ploaie. Se faleste si se mandreste (ea umbrela) cu toata frumusetea ei : desenele, scrisul, totul!

Ma gandeam, ca in timpul ploilor din acest sezon, umbrelele sunt ultra folosite, la fel ca la ploile de vara. In momentul in care ploaia se transforma in zapada, multe umbrele sunt parasite, la fel si atunci cand sunt ploile de vara (aici sunt si alte motive).

Umbrela este mai mult decat o adunatura de fiare si plastic ce ne protejeaza de ploaie, este si un fel de a fi, esti umbrela altuia pe vreme rea. Pe vremea cand nimeni nu ne vrea, nu ne baga in seama, apare tot timpul umbrela.

Umbrela este un fel de a fi, este ceva ce te protejeaza, mai bine decat un zid (zidul ti-e aproape doar atunci cand te impusca). Umbrela este acel ceva care te face sa te simti special, si atunci, cand tu insuti devii umbrela pentru cineva. Atunci cand cineva devine umbrela pentru tine, atunci cand nu te astepti sa fie umbrela.

Umbrela este un termen mult mai complex, nu ceva ce iei si arunci intr-o geanta pentru a te proteja de vremea rea. Sa recunoastem, atunci cand tuna si fulgera, si vantul e voios, nu ne mai protejeaza bine nici umbrela. Dar, umbrela este acel ceva, ce face ca tot raul, sa fie mai putin rau, pana cand, tot raul, se transforma in bine.

Sau? nu…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Anti-spam :D Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.