Sade

Donatien Alfonse Francois Marchiz de Sade – Justine

“Desigur ca este cumplit sa ai de infatisat o multime de nenorociri cazand pe capul femeii blande si sensibile, care respecta neabatut virtutea, si, pe de alta parte, cea mai sclipitoare soarta pentru cea care o batjocoreste intreaga viata; “

1. Nenorocirile virtutii
Justine si Juliette sunt doua surori, de 12 respectiv 15 ani. La acea varsta, tatal lor, un mare negustor este falimentat pierzand totul si fugind din tara, lasandu-si sotia cu fetele. Mama fetelor de suparare, moare. Rudele platesc din cele lasate in urma datoriile si le dau fetelor 24 de ore pentru parasirea pensiunii in care au trait pana atunci, putand sa ia cu ele o suma de 100 scunzi fiecare, pe care sa-i cheltuie oricum vor crede ele.

“Juliette, incantata de a se vedea stapana pe propria situatie, incerca pentru o clipa sa-i potoleasca plansul Justinei […] ii spuse ca nu s-a mai vazut ca niste fete cu varsta si infatisarea lor sa moara de foame. Ii dadu de exemplu pe fiica unei vecine care, fugind de la parinti, era acum tinuta pe picior mare de un perceptor si ducea, la Paris, un trai imbelsugat. Justinei i s-a facut sila de un asemenea exemplu, spunanand ca mai bine moare decat sa-l urmeze, si, de indata ce-si vazu sora pornita pe stilul de viata respingator pe care il lauda, nu consimti cu niciun pret a locui cu ea”

“Justine, rasfatata in copilarie de croitoreasa mamei sale, se duse la ea […] ii povesti starea-i nenorocita, ceru de lucru, insa fu respinsa […] Vazand aceasta, Justine merse la preotul dn parohia ei si-i ceru sfatul. […] insa pe cand ii povestea toate astea, cuviosul ii prinse barbia in palma, sarutand-o intr-un fel prea lumesc pentru un slujitor al bisericii […] jignita a doua oara inca din prima zi a oropsiei sale singuratati […] dadu putin frau liber amaraciunii de pe urma situatiei ei si a cruzimii celor cativa oameni cu care o stea nefericita o obligase sa aiba de a face”

2. Prima virtute pedepsita : Pudoarea
Actiunea se muta un moment asupra lui Juliette, care merge la o matroana, aceasta ii lua banii si o educa pentru puritatea ei. Ajungand in adolescenta falimenteaza cativa marchizi si boieri. Pe la 20 de ani, omoara un gentilom pentru averea lui si titlul de contesa. La 26 de ani devine vestita in cuceririle ei. Iar spre 30 de ani un duce in varsta de 50 de ani, o ia sub aripa lui protectoare, traind cu ea.
Contesa si Ducele se intalnesc intr-un han cu un gardian ce tinea prizoniera o domnisoara. Deoarece nu aveau multe de facut asculta povestea acestei nenorocite

“Procesul unei amarate fara bani sau protectie merge repede in Franta. Lumea crede ca virtutea nu suporta saracia, care devine in tribunalele noastre o proba grea contra acuzatului. O prejudecata nedreapta vrea ca o crima sa fie comisa numai de cel ce ar fi putut s-o faca ; parerile se schimba dupa starea in care te afli si, de indata ce nu poti dovedi prin titluri sau avere ca esti cinstit, s-a si demonstrat vinovatia”

3. A doua virtute pedepsita : Refuza sa fure
4. A treia virtute pedepsita : Refuza sa urmeze o banda de hoti, ei vor s-o violeze
5. A patra virtute pedepsita : Refuza sa se amestece intr-o otravire
6. A cincea virtute pedepsita : Se opune unei crime
7. A sasea virtute pedepsita : pietatea

8. A saptea virtute pedepsita : binefacerea
“Miloasa din fire, nestiind bucurie mai mare pe lume ca cea de a darui, mi-am scos imediat punga cu gandul sa caut ceva maruntis de dat acestei femei. Josnica creatura insa, mult mai rapida ca mine, cu toate ca mi se paruse le inceput batrana si fara puteri, insfaca punga, ma tranti pe spate cu un pumn zdravan in stomac […] “oh, cerule! strigaai cu durere, nu este oare cu putinta sa se nasca in sufletul meu, un elan de bunatate, fara ca el sa fie de indata pedepsit prin suferintele cele mai crude de care a am a ma teme pe lume” ”

“Lantul nenorocirilor care ma indreapta azi catre esafod, desi sunt nevinovata, nu-mi aduce decat moartea; alte cai mi-ar fi adus rusinea, remuscarile, infamia, iar pentru mine prima este mult mai putin cruda decat restul”

9. A opta virtute pedepsita : la falsificatorii de bani. L-a ajutat pe seful lor, gata sa-si piarda viata
10. A noua virtute pedepsita : este jefuita pentru ca s-a opus unui furt
11. A zecea virtute pedepsita : salveaza un copil din incendiu

12. Sfarsitul povestii Sophiei
“Nemaiauzitele nenororicir pe care le-a indurat aceasta nefericita, desi dintotdeauna a respectat virtutea, au ceva, domnule, mult prea deosebit pentru ca sa nu-mi arunc privire asupra mea. Nu cumva sa te gandesti ca sunt orbita de falsele sclipiri ale fericirii de care i-am vazut bucurandu-se pe nelegiuitii care au chinuit-o de-a lungul peregrinarilor sale. Aceste capricii ale soartei sunt mistere ale providentei pe care noua nu ne este ingaduit sa le dezvaluim, dar de care nu trebuie sa ne lasam ademeniti. Propasirea celui rau nu este decat o incercare la care ne pune providenta, ea este asemeni trasnetului ale carui luciri inselatoare infrumuseteaza o clipa aerul numai si numai ca sa-l arunce in haurile mortii pe nenorocitul care l-a orbit”

Marchizul de Sade si-a petrecut 30 de ani in inchisoare pentru ceea ce scria, in 11 inchisori. Cam jumatate din viata lui. Cartea m-a impresionat pentru ca suntem intr-o lume, intr-o era in care femeile se vand. Nu se mai pune pret pe virginitate. Sunt momentele in care realizez ca totusi credinta intr-un zeu suprem care sta si vegheaza ii ajuta pe multi. Poate ca totul in viata se intampla cu un rost. Poate ca dintr-un motiv anume am ales cartea asta. Poate ca e momentul potrivit sa iti pui semne de intrebare referitoare la viata ta. Poate!

Daca ti-am starnit curiozitatea la toate virtutile pentru care e pedepsita fata. Cartea fiind facuta pe acelasi sistem ca “Cele Zece Porunci” atunci, iti poti obosii pleoapele 4-6 ore peste cele 61 de pagini, sub editia din 1990, sau sa dai 8-10 lei in anticariat pe ea, sau sa mergi la Diverta sa o iei in editia 2008 la 450 pagini, font mare sii vreo 50 lei 😀 Virtual o ai aici , Pentru tine, pentru mine, pentru noi si linistea sufleteasca, o pun sa o poti citii

Partea a doua a concursului caci lui Lilisor ii place Literatura iar Lumea Iluzorie Lunatica Invie Soarele Orelor Ramase, nu-i asa?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Anti-spam :D Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.