NU te scuz

cel mai penibil mi se pare momentul de “iarta-ma” sau “scuza-ma”. Nu fac nicio trimitere la nicio emisiune sau altele, dar eu nu suport scuzele. Mai mult, nu ca nu le suport, dar dupa ce m-a enervat, sa vina sa imi ceara scuze ma scoate mai tare din sarite. Eu nu accept scuzele. Acum sa zic si de ce :
Iti ceri scuze atunci cand gresesti, nu? Da! Cand din greseala il calci pe unu in magazin, dai cu cosu peste el, il lovesti pe colegu de langa care-i stangaci, te ciocnesti de cineva pe strada, e aglomerat si vrei sa treci si lovesti pe cineva. Da! Atunci spui “scuze” in general ti se spune “nu-i nimic” , pentru ca greseala se repara aproximativ instantaneu.

Nu e posibil sa iti ceri scuze atunci cand jignesti. Il iei pe om, il injuri, il faci de tot rahatu, si apoi spui “scuze, n-am vrut sa te supar” Pai, da , inteleg ca mi-ai spus toate astea sa imi deschizi ochii, dar pe bune, daca ti-as fi zis eu asta, nu te-ai fi suparat? Be real! Iar apoi, mi se pare normal sa iti scot ochii pentru asta toata viata, iar tu imi vei spune relax “dar ti-am cerut scuze, ce mai vrei?” Pai ce? Tu ai impresia ca niste cuvinte de genul asta schimba tot???
Alt exemplu: descoperi ca o persoana pe care o admiri/placi te face pe la spate, vine bocete lacrimi si la final “scuza-ma” What the fuck? Ai impresia ca toata tradarea aia se trece cu vederea asa, dintr-un cuvant?

Nu dragul meu, NU! Scuza-ma nu e un cuvant de salvare atunci cand nimic nu mai merge. Asta e ceva din suflet pentru lucruri minore. Nu poti sa ii dai in cap la om si sa spui apoi “scuze” pentru ca asta nu schimba cu nimic ideea initiala de greseala. Iti ceri scuze atunci cand poate fi trecuta cu vederea o greseala, dar nu cand jignesti, sau ranesti, sau tradezi, atunci nu isi mai au rost scuzele

Si uite asa, ma mai freaca la melodie unu altu, ma enerveaza si apoi imi zice “scuze”
Sau nu, imi spune “scuza-ma, n-am vrut” . Bine te` dar daca n-ai vrut, de ce ai facut-o? Cum adica nu ai vrut sa o faci pentru ca stiai ca e gresit, dar totusi, ai facut-o si acum iti ceri scuze. Adica cum? Stai, nu pricep. Cineva te obliga sa faci asta? Si acum imi zici “n-am vrut” ca o salvare? Adica eu stiind ca n-ai vrut s-o faci, dar totusi ai facut-o ar trebui sa fie un motiv sa te??? scuz?

Nu, eu nu scuz, nu iert, si nu accept scuze. Nu imi cer scuze pentru ca sunt pe ideea ca daca eu nu suport atunci nu fac asta. Mama m-a invatat ca “ce tie nu-ti place, altuia nu-i face” , si stiu ca, proverbul asta mi-a urmarit toata copilaria, si copiii fiind o reperam intr-una dupa ce ii trozneam una inapoi la nu-stiu-care ce tocmai m-a lovit si imi zicea ca “doareeeeee” “ete fass… pe bune?”
Urasc! JUR ca urasc “scuza-ma” “iarta-ma” “te rog sa ma ierti” “scuze n-am vrut” si toate milogerile din seria asta. Nimeni in viata nu te iarta. Ai gresit? Nu-i nimic, musca din masa, ridica mutra-n sus, si accepta consecintele greselilor, nu fugi de ele ascunzandu-te dupa cuvinte, caci nu rezolvi nimic, si amani consecinte si cuvinte care trebuiesc spuse, iar cand vor aparea pe “piata” vei avea o surpriza si vei descoperi ca “cuvintele dor”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Anti-spam :D Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.