a doua zi de Pasti

La Cluj ploua, cu bulbuci, vorb’aia, in aer e un iz de primavara tarzie, nu stiu daca de la ploaia ce murdareste geamurile sau de la florile cu care a umplut mama casa. Conform traditiei ardelenesti, sunt gagica si in a 2-a zi de pasti stau acasa sa-mi astept udatorii.

Acu` ghici ce’or uda. Pai de cand eram mica, veneau baietii (pe atunci baietii din bloc, care acu abea mai mormaie un servus), aveau o poezioara draguta, ceva de genul :

“Eu sunt micul gradinar

Cu sticluta-n buzunar

Am auzit ca aveti o floare

Si-am venit s-o ud sa creasca mare”

Ei m-au udat ei da mult n-am crescut, drept urmare n-am ajuns la 1,60m . Nu asta e important, azi se pare ca ploaia a udat orice udatori si sper sa nu apara nime` mai devreme de 5-6 ca n-am chef sa-i vad asa devreme dat fiind faptu ca din cauza ploii m-a lovit un nesimtit de somn. O sa discut eu cu Elade (fiind niste zile att de aglomerte nu am reusit sa termin Maitreyi pana vineri pentru a ma apuca de Cel mai iubit dintre pamanteni).

Uitandu-ma pe mess, sa fac prezenta si sa incerc sa nu mai invit pe nimeni la mine, ca nah` s’asa poate’or fi destui… Observ ca majoritatea detinatorilor de status au un link catre un site al lor, un site in care apar ei, prietenii lor, samd. Putini sunt cei care au linkuri de youtube, caci maniacii aia au obiceiul de a le trimite prin mass-uri (moment in care m-am decis ca daca vreau sa vad ceva pe youtube POT si singura)

In general lumea are hi5-u, pentru ca, chiar daca tot prostu are blog, se pare ca inca nu sunt chiar atati de multi prosti (ceea ce, pe mine personal ma bucura). Am renuntat sa imi fac publicitate prin status, si nu s tiu sincer, daca e bine sau e rau. Nu mai pun niciun link acolo, nici blog, hi5 nu mai pun de ani buni, si totusi…

Tin minte ca eram abea in 9-a cand o parte din prietenii mei aveau site-u lor. Site-uri care nu mai exista in acest moment, dar ei vroiau a lumea sa ii cunoasca, ca google sa ii cunoasca. Am vrut sa raman multa vreme in anonimat, apoi mi-am zis : cum ma astept sa ma cunoasca lumea, sa ma stie, sa stie la ce sa se astepte din partea mea daca eu vreu sa raman in anonimat, sa ma ascund dupa un nick, dupa o poza, sau de fapt  dupa ce?

Cu mult timp in urma am luat decizia de a nu mai pune poze pe avatar decat daca sunt eu in ele, si marea decizie de a nu mai pune poze cu iubitul, pentru ca, am constatat ca e mai bine daca tot mess-ul meu nu il stie. Am ajuns la marea constatare ca am 1580 de contacte e-mail. Adica aproximativ tot atatia oameni. Ii cunosc pe marea majoritate, personal sau nu. Micul meu amic Saty pe care-l stiu din 2005 e probabil singurul vechi on-line friend pe care INCA nu il cunosc personal. Prin 2005 ma ascundeam in spatele unor nick-uri pentru a ma “destrabala” pe net, si constat ca nu mai am rabdare de toate forumurile de atunci. Constat cu aceeasi “stupoare” ca din toate forumurile de atunci, mi-am facut multi prieteni, prin toata tara. Asta pentru ca, am simtit nevoia sa ma exprim pe un site.

Se pare ca pe masura ce crestem simtim nevoia sa ne exprimam pe un site, al nostru, total al nostru, atunci alegem bloguri, hosting de poze ca hi5, myspace, si cele multe altele. Ne facem publicitate in statusuri si mass-uri ca sa vada dusmanu de clasa ca noua ne merge bine, chiar daca ne merge rau. Sa aratam ca suntem culci cu citate pe care nu le intelegem si , sa aratam de atate ori… ca suntem ceea ce nu aratam ca suntem: un individ independent

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Anti-spam :D Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.