Nichita Stanescu

In bibleoteca lui bunica, sunt o multime de carti. An de an aduc o parte din ele aici, citesc, alta parte duc la ea inapoi, si tot asa. Ma obsedeaza cartea ei despre Nichita Stanescu. Nu vreau sa o aduc acasa deoarece apoi o sa ajung in punctul in care toate cartile bune vor fi acasa, iar acolo nu voi mai avea nimic bun. Nichita Stanescu nu este o obsesie pentru mine, astfel ca nu voi dezvalui mare lucru despre el (in fapt nimic, mai google-e si tu daca vrei, ce? numa eu sa-mi mancanc unghiile cautand?)
Mi-a placut la nebunie urmatoarea poezie, pe numele ei : Ultima

visez cum ma mananca o soparla
si cum sunt pescuit dintr-o garla
si cum sunt scaun pentru trupul tau
si cand mi-e bine eu visez ca-mi este rau

zic doamne, semnele pe dos
deasupra carne, dinauntru os
iar nu ciolanul alb drept apasare
nesangerand si de mirare

nu-mi place ca e-n zbor aceasta valva
ca cerul in pasari zboara, draga,
ca muge pe sub talpa ta, iubita,
cand stai pamantul – ora de clipita

ce te bea apa imi apare,
incoronata aratare !

0 thoughts on “Nichita Stanescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Anti-spam :D Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.