ploaia


Picuri de ploaie cad incet. Stai pe geam si privesti cum norul isi spune parerea iar tristetea persista in aer. Toate din cauza ploii dar nu asta te intristeaza si pe tine.

Tie iti aminteste mai mult de el, de cum va placea sa umblati prin ploaie si fiecare picur rece sa atinga pielea insetata de picurii care aduc tristetea atator oameni. Imbratisati, tinuti de mana, certati, oricum erati doar voi doi iar iubirea parea sa tina o eternitate.

Ea invie de fiecare data, eternitatea pare lunga ca ploaia, amintirea rasare in suflet ca o buruiana si se intinde mai mult, si mai mult, pe masura ce ploaia se inteteste, durerea devine insuportabila si o lacrima apare in coltul ochiului, incerci sa o alungi, dar nu a venit singura, sunt mumt mai multe langa.

Rasare soarele, norii pleaca, tristetea inca mai persista, o alungi usor, dar vezi norul care spune ca o ploaie va venii curand, pote …nu va fi la fel de trista, poate…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Anti-spam :D Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.